Pe 17 octombrie, Biserica Ortodoxă celebrează memoria Sfântului Proroc Osea, originar din tribul lui Isahar. Acesta a activat cu aproximativ 800 de ani înainte de nașterea lui Hristos, într-o perioadă marcată de robia asiriană a evreilor din Samaria.
Osea a criticat cu fermitate idolatria din Israel și Iuda, avertizând asupra distrugerii Samariei și a poporului Israel din cauza păcatelor lor. De la el ne-a rămas o carte compusă din 14 capitole, în care a profețit sfârșitul jertfelor din Vechiul Testament. Activitatea sa a fost desfășurată pe durata a aproximativ 30 de ani, timp în care a fost martorul guvernării a patru regi.
Un aspect remarcabil al mesajului său este compararea legământului dintre Dumnezeu și poporul Său cu o relație de iubire între soț și soție. Sfinții Părinți au folosit această imagine pentru a ilustra viața duhovnicească, subliniind dorința lui Dumnezeu de a îndrepta omul, asemănat cu o desfrânată, către calea cea bună.
În acest context, Sfântul Ioan Gură de Aur a subliniat că Dumnezeu, prin Hristos, nu a venit să condamne, ci să salveze. El nu a delegat această misiune altora, ci a venit personal pentru a-i oferi omului dragoste și iertare, transformându-l din păcătos în curat.
La finalul vieții sale, Sfântul Proroc Osea a trecut în veșnicie la o vârstă înaintată.
În aceeași zi, se mai sărbătoresc și următorii sfinți:
- Sfântul Cuvios Mucenic Andrei Cretanul;
- Aducerea cinstitelor moaște ale Sfântului și Dreptului Lazar;
- Sfintii Mucenici Cosma și Damian, Leontie, Antim și Euprepie.
