Pe 14 septembrie, credincioșii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o festivitate cu rădăcini adânci în tradiția ortodoxă, dedicată venerării lemnului sacru. Această zi marchează amintirea a două evenimente semnificative în istoria Sfintei Cruci.
Primul eveniment are loc în anul 335, când episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat solemn crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, în fața poporului. Al doilea moment important s-a consumat în anul 629, când Împăratul bizantin Heraclius a recuperat Sfânta Cruce de la persii păgâni, restituind-o cu mare cinste Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Descoperirea Sfintei Cruci a fost realizată la inițiativa Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Aceasta a identificat trei cruci pe Golgota, iar pentru a stabili care dintre acestea era cea a Mântuitorului, patriarhul Macarie a sugerat ca o femeie decedată să atingă fiecare dintre ele. Minunea s-a întâmplat atunci când femeia a fost atinsă de crucea adevărată, ceea ce a condus la înălțarea acesteia într-un loc vizibil pentru întreaga comunitate.
După cucerirea Ierusalimului de către împăratul persan Hosroe, Sfânta Cruce a fost dusă în Persia timp de paisprezece ani. Ulterior, Heraclius a recuperat-o și a restituit-o Ierusalimului.
Înălțarea Sfintei Cruci este celebrată cu post, ca un omagiu adus suferințelor și morții Mântuitorului. De asemenea, în această zi se face pomenirea mai multor sfinți, inclusiv a Sfântului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și a altor martiri și sfinți importanți din istoria Bisericii.
