Miniștrii din guvernul Bolojan dețin averi considerabile, incluzând conturi bancare, proprietăți imobiliare și automobile. Această situație devine ironic relevantă în contextul măsurilor de austeritate pe care cabinetul le va implementa, măsuri care vor afecta în mod direct populația obișnuită.
O analiză a averilor membrilor cabinetului Bolojan scoate la iveală câteva aspecte surprinzătoare:
1. Majoritatea miniștrilor care vor aplica aceste măsuri de austeritate au o situație financiară mult mai favorabilă comparativ cu cetățenii obișnuiți. Aceștia dispun de fonduri semnificative, proprietăți și active financiare.
2. Impactul reformelor economice nu va afecta semnificativ veniturile miniștrilor, în timp ce contribuabilii, în special cei care respectă legislația fiscală, vor suporta greul.
3. Cei mai bogați membri ai cabinetului sunt miniștri din domeniile Economie și Educație.
4. Trei dintre cei cinci vicepremieri au averi superioare majorității celorlalți miniștri, conform unor analize recente.
Conform unor estimări, averile miniștrilor din acest cabinet variază semnificativ, de la cei cu activități financiare extinse la cei fără proprietăți sau cu datorii mari. De exemplu, Radu Miruță, ministrul Economiei, are un portofoliu impresionant, incluzând terenuri și imobile în Târgu Jiu, cu conturi ce depășesc 1,5 milioane lei și 150.000 dolari. Veniturile sale provin din chirii și dobânzi.
Pe de altă parte, Daniel-Ovidiu David, ministrul Educației, deține un portofoliu imobiliar considerabil și conturi de peste 2 milioane lei, având venituri anuale de peste 700.000 lei din diverse activități.
Vicepremierii, precum Tánczos Barna și Dragoș Anastasiu, au, de asemenea, averi semnificative, având investiții și participații în diverse afaceri. Alți miniștri, cum ar fi Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare, au averi mai modeste, dar rămân implicați în activități financiare notabile.
În concluzie, deși miniștrii din cabinetul Bolojan sunt responsabili de implementarea unor măsuri dure de austeritate, majoritatea dintre ei au o situație financiară solidă, ceea ce ridică întrebări cu privire la echitatea acestor măsuri.
