Șoferii români sunt din ce în ce mai conștienți de riscurile asociate achiziționării vehiculelor second-hand, dar există și alte aspecte esențiale de care ar trebui să țină cont. Un studiu recent arată că nu doar defectele ascunse, ci și istoricul complex al proprietarilor pot reprezenta semnale de alarmă.
În cadrul unei analize efectuate pe piața din România, compania carVertical a descoperit că un număr semnificativ de vehicule au avut kilometrajul modificat, unele dintre acestea având ajustări de până la 320.000 de kilometri. De asemenea, mașinile care au fost înmatriculate în mai multe țări pot ascunde probleme grave, cu costuri de reparare ridicate.
Un exemplu extrem este un Jaguar XJ, care a avut 7 înmatriculări în diferite țări, în timp ce un Mercedes-Benz E 63 AMG a avut 22 de proprietari. Experții sugerează că un astfel de turnover indică adesea probleme tehnice majore care nu sunt remediate, ceea ce face ca vehiculul să fie vândut în mod repetat.
În plus, datele din Germania, care exportă aproape 2 milioane de mașini anual, nu sunt disponibile altor țări, complicând astfel verificarea istoricului auto. Aceasta creează oportunități pentru vânzătorii necinstiți de a ascunde informații cruciale despre vehicul.
Un alt aspect îngrijorător este numărul mare de înregistrări de daune. Cea mai avariată mașină a fost o Škoda Superb, cu 36 de incidente raportate, iar valoarea totală a daunelor pentru un Porsche 911 Targa 4 GTS a ajuns la 185.000 €. Specialiștii recomandă prudență sporită și verificarea detaliată a istoricului înainte de achiziție.
Fraudarea kilometrajului rămâne o problemă majoră, în special pentru modelele scumpe, care pot avea un preț umflat din cauza modificărilor istoricului. Cele mai afectate mașini din România în 2025 au fost Ford Tourneo Custom, cu o medie de 327.000 km ajustați.
În concluzie, cumpărătorii de mașini second-hand ar trebui să fie extrem de atenți la istoricul vehiculelor, să verifice daunele anterioare și să fie conștienți de riscurile asociate cu achizițiile internaționale. O reformă europeană ar putea ajuta la accesarea mai ușoară a acestui tip de informații.
