Antreprenorii din România care utilizează chatboți cu inteligență artificială pentru interacțiunea cu clienții trebuie să fie conștienți de noile reglementări europene ce intră în vigoare pe 2 august 2026. Aceste reglementări impun ca utilizatorii să fie informați clar că discută cu un sistem AI, în situațiile în care acest lucru nu este evident.
Conform unei analize recente, multe companii nu sunt la curent cu aceste cerințe și riscă sancțiuni severe. Întreprinderile care încalcă regulile de transparență pot fi amendate cu până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală, în funcție de dimensiunea și categoria firmei.
Regulamentul european, cunoscut sub numele de AI Act, stipulează că informația trebuie să fie furnizată utilizatorilor la prima interacțiune. O formulare simplă, cum ar fi „Sunt un asistent virtual bazat pe inteligență artificială”, poate asigura conformitatea cu aceste cerințe.
În cazul unei firme cu o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, de exemplu, amenda ar putea ajunge la 60.000 de euro dacă se aplică plafonul de 3%.
Este important de menționat că sancțiunile nu sunt automate, autoritățile având obligația de a evalua gravitatea încălcării și circumstanțele specifice. Totodată, o perioadă de tranziție va expira pe 2 decembrie 2026, iar companiile care folosesc AI generativ trebuie să își adapteze sistemele la noile reglementări.
Analiza subliniază și întârzierile în implementarea unui cadru național de reglementare, ceea ce poate induce în eroare antreprenorii cu privire la consecințele nerespectării acestor reguli.
Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială în companii, cu doar 5,2% dintre firmele cu peste zece angajați adoptând aceste soluții. Chiar și așa, companiile care integrează chatboți trebuie să fie atente la obligațiile legale care intră în vigoare, indiferent de nivelul de implementare a tehnologiei AI.







