Pe 16 august, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod și fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, precum și sfetnicul Ianache. Domnia lui Constantin Brâncoveanu, care a început în 1688, a fost marcată de apariția Bibliei în limba română, fiind un susținător al tiparului și al educației în Muntenia și Transilvania.
Brâncoveanu a înființat o Academie Domnească la București și a transformat școala de la Sf. Sava într-un colegiu public. Sub conducerea sa, a fost adus mitropolitul Antim Ivireanul, care a contribuit la tipărirea multor lucrări în mai multe limbi. A ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, inclusiv Mănăstirea Hurezi și Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București.
Pe 15 august 1714, Brâncoveanu a fost decapitat pentru refuzul său de a renunța la credința creștină, chiar de ziua sa de naștere. Aceeași soartă a avut-o și cei patru fii ai săi, precum și sfetnicul Ianache. În fața sultanului Ahmed, Brâncoveanu a afirmat cu tărie: „De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”
Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor, dar au fost recuperate de câțiva creștini și îngropate în secret. Rămășițele lui Brâncoveanu au fost aduse în București în 1720 de către Doamna Maria, fiind îngropate în Biserica „Sf. Gheorghe Nou”. Descoperirea mormântului său a stârnit controverse și discuții intense în rândul istoricilor.
În 1992, Constantin Brâncoveanu și fiii săi au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română, fiind sărbătoriți pe 16 august, zi care nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. De asemenea, pe această dată se face pomenirea Sfântului Iosif de la Văratec.
