La 31 iulie 2026, România se evidențiază printr-o situație economică neobișnuită. Prețul mediu al benzinei în țară este de 1,785 euro/litru, ceea ce o face cea mai scumpă din Europa Centrală și de Est, în ciuda faptului că, înainte de aplicarea impozitelor, benzina costă doar 0,890 euro/litru.
Comparativ, în alte țări din regiune, prețurile la pompă sunt mai mici: Bulgaria are un preț de 1,540 euro/litru, Ungaria de 1,666 euro/litru, iar Polonia de 1,667 euro/litru. Aceste date sugerează o problemă de fiscalitate, nu de competitivitate a prețului.
Structura prețului la benzină arată că, în România, taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele însumează 0,895 euro/litru, ceea ce depășește costul efectiv al produsului. Astfel, statul colectează o sumă considerabilă din fiecare litru vândut, transformând un preț de bază favorabil într-unul extrem de ridicat pentru consumatori.
Diferențele sunt semnificative: România are o benzina mai ieftină decât în Ungaria și Bulgaria, dar impozitele aplicate sunt cu 27,5 eurocenți mai mari, ceea ce duce la un preț final mai mare. Acest lucru înseamnă că un rezervor de 50 de litri costă românul cu 12,25 euro mai mult decât în Bulgaria, deși prețul fără taxe este inferior.
Un alt aspect important este că TVA-ul se aplică inclusiv pe accize, ceea ce înseamnă că românii plătesc taxe pe taxe. Această metodă fiscală amplifică efectul oricărei majorări a accizelor, crescând și veniturile statului din TVA.
În concluzie, contradicția dintre prețul de bază și cel final la pompă subliniază o problemă de politică fiscală. România nu are o problemă de competitivitate a prețului la benzină, ci o problemă de fiscalitate care transformă un produs accesibil într-unul costisitor pentru consumatori.
