În anul 1752, moașa Borbála Farkas a fost executată în Târgu Mureș, fiind una dintre ultimele femei acuzate de vrăjitorie. Detaliile procesului și execuția acesteia pot fi acum explorate interactiv printr-un tur virtual disponibil pe site-ul Muzeului Județean Mureș.
Acest proiect, dezvoltat de Asociația Culturală Ultra Salix în colaborare cu muzeul și cu sprijinul Primăriei Târgu Mureș, oferă o reconstituire digitală a evenimentelor istorice, bazându-se pe documente de arhivă. Turul intitulat „Din Arhivă în Realitate Virtuală: Procesul moașei Borbála Farkas” permite utilizatorilor să înțeleagă contextul și credințele care au condus la soarta tragică a moașei.
Reprezentanta Muzeului Județean Mureș, Iulia Vizi, a menționat că inițiativa a fost inspirată de expoziția permanentă dedicată secolelor XVI și XVII, subliniind importanța integrării storytelling-ului și a elementelor vizuale în prezentarea istoriei.
Turul virtual începe cu documentul „Acta Politica 327B, Procesul lui Farkas Borbála (1752)”, care detaliază acuzațiile aduse moașei, inclusiv faptele de vrăjitorie. Documentele arată că procesul a fost condus de autorități locale, iar mărturiile adunate erau adesea contradictorii, bazate pe superstiții și frici colective.
Mărturiile depuse împotriva Borbálei Farkas reflectă mentalitatea vremii, unde conflictele personale erau ușor transformate în acuzații de vrăjitorie. Acuzațiile gravita în jurul unor credințe populare, precum transformarea în animale sau blestemele, care alimentau suspiciunile comunității.
După o serie de audieri, verdictul final a fost pronunțat: Borbála Farkas urma să fie supusă torturii pentru a dezvălui numele unor complici și, în final, să fie arsă pe rug, o pedeapsă menită să servească drept exemplu pentru ceilalți.
Execuția a avut loc lângă brațul Mureșului, un loc folosit pentru astfel de evenimente tragice, demonstrând frica și controlul social din acea perioadă. Turul virtual nu doar că aduce la viață aceste momente istorice, dar permite și o reflecție asupra modului în care superstițiile și credințele au influențat justiția în trecut.
