Cercetătorii de la Universitatea Stanford au dezvoltat un test inovator capabil să estimeze vârsta biologică a organelor umane prin analiza unei singure fiole de sânge. Studiul, publicat în revista Nature Medicine, este coordonat de profesorul Tony Wyss-Coray și ar putea transforma modul în care medicina abordează sănătatea, trecând de la „tratarea bolii” la „îngrijirea sănătății”.
Utilizând inteligența artificială, testul compară nivelurile a mii de proteine din sânge cu valorile medii corespunzătoare unei anumite vârste, estimând astfel „vârsta biologică” pentru fiecare organ. Analizând un eșantion de 45.000 de persoane din baza de date UK Biobank, cercetătorii au descoperit că organele cu o vârstă biologică îmbătrânită au un risc crescut de boli cronice. De exemplu, creierele cu o vârstă biologică mai mare sunt asociate cu o probabilitate de peste 12 ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer în următorul deceniu.
Studiul a identificat factori care contribuie la îmbătrânirea biologică, precum fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului și dieta sărăcăcioasă, în timp ce exercițiile fizice intense, consumul de carne de pasăre, pește gras și suplimentele nutritive au fost legate de o vârstă biologică mai tânără a organelor.
Testul a fost deja utilizat în practică, având ca prim subiect pe antreprenorul Paul Coletta, care a aflat că rinichii săi aveau o vârstă biologică de 68 de ani, deși analizele tradiționale păreau normale. O ecografie ulterioară a identificat un chist renal. Impresionat de rezultate, Coletta a fondat compania Vero Bioscience pentru a comercializa testul, având în vedere obiectivul de a crea o „clinică AI de sănătate la domiciliu” care oferă teste de sânge la prețul de 200 de dolari și recomandări personalizate pentru îmbunătățirea sănătății organelor.
Cu toate acestea, experții în bioetică, precum profesoara Malia Fullerton de la Universitatea Washington, avertizează asupra posibilelor riscuri etice, menționând că utilizarea testului ar putea crea presiune asupra sistemelor de transplant și ar putea exclude diversitatea, având în vedere că baza de date utilizată este „monocromatică”. Wyss-Coray a promis să extindă cercetarea pentru a include populații asiatice și arabe.
În ciuda acestor controverse, cercetătorii rămân optimiști că tehnologia ar putea deveni un standard global pentru monitorizarea sănătății și prevenirea bolilor.
