Italia a făcut un avans semnificativ în combaterea violenței de gen, devenind prima națiune din Europa care introduce infracțiunea de femicid în Codul Penal.
Pe 25 noiembrie, de Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Parlamentul italian a votat în unanimitate o lege care sancționează uciderea femeilor din motive de gen cu pedeapsa cu închisoarea pe viață. Toți cei 237 de deputați prezenți au susținut această modificare, evidențiind o unitate rară între guvernul condus de Giorgia Meloni și opoziția de stânga.
Legea definește femicidul ca „uciderea comisă din ură, discriminare sau pentru a exercita control asupra unei femei, în contextul refuzului acesteia de a continua o relație sau pentru a-i limita libertatea personală”. Pedepsele variază de la închisoare pe viață, cu posibilitatea de circumstanțe atenuante, dar nu mai puțin de 24 de ani. Această reglementare va permite ca toate crimele motivate de gen să fie raportate separat, oferind autorităților date mai clare despre acest fenomen social.
Tragedia lui Giulia Cecchettin, o tânără de 22 de ani ucisă în 2023 de fostul său partener, a fost un factor mobilizator pentru această schimbare legislativă. Sora victimei, Elena, a subliniat că asasinul nu este un individ izolat, ci un produs al unei educații patriarhale, ceea ce a generat dezbateri naționale pe tema stereotipurilor de gen și violenței sistemice. Moartea Giuliei a dus la proteste și campanii de conștientizare care au presat parlamentarii să adopte o legislație strictă împotriva femicidului.
Tatăl victimei, Gino Cecchettin, s-a dedicat educației emoționale și sexuale, promovând o fundație în memoria fiicei sale. El a subliniat importanța educației adecvate pentru tineri, sperând că astfel se va diminua violența de gen. Totuși, în Italia, programele de educație sexuală nu sunt încă obligatorii, fiind limitate la cursuri opționale.
Noua lege a fost primită cu aprecieri, dar și cu critici din partea unor specialiști în drept, care consideră că formularea ei poate fi vagă și greu de aplicat. În ciuda acestor îngrijorări, susținătorii ei afirmă că recunoașterea juridică a femicidului este esențială pentru înțelegerea și prevenirea acestui fenomen. Judecătoarea Paola di Nicola, una dintre autoarele legii, a afirmat că femicidul va fi acum studiat în contextul său real.
Italia caută, de asemenea, să abordeze cauzele profunde ale violenței de gen prin inițiative culturale și educaționale. La Roma, Muzeul Patriarhatului analizează inegalitatea de gen și violența sistemică, subliniind că femicidul este doar manifestarea extremă a unei probleme mai mari.
Pe lângă Italia, doar câteva țări europene – Cipru, Malta și Croația – au recunoscut femicidul în legislația lor, dar niciuna nu impune pedeapsa cu închisoarea pe viață. În România, un proiect de lege similar a fost recent propus, însă pedepsele sunt mai blânde, variind între 15 și 25 de ani, cu închisoarea pe viață rezervată pentru cele mai grave cazuri.
