Recent, la Maastricht, Olanda, au fost găsite rămășițele posibile ale lui d’Artagnan, figura emblematică a muschetarilor, ceea ce a stârnit un interes considerabil.
Descoperirea a avut loc în naosul unei biserici cu origini ce datează din secolul al XIII-lea, în urma unor lucrări de reparații după prăbușirea unei părți din podea, în luna februarie.
Arheologii au adus dovezi care sugerează că scheletul descoperit aparține unei personalități de rang înalt. Diaconul Jos Valke, prezent la primele săpături, a menționat că o monedă franceză găsită lângă rămășițe și amplasamentul mormântului, situat în apropierea altarului, indică importanța celui înmormântat.
„Locul mormântului sugerează că este vorba despre o persoană importantă, dat fiind că în acea perioadă doar figurile regale erau îngropate în zona altarului,” a explicat Valke.
Pe 13 martie, au fost prelevate mostre de ADN care sunt acum analizate într-un laborator din München. Rezultatele acestor teste ar putea confirma dacă d’Artagnan, cunoscut ca „al patrulea muschetar”, a fost într-adevăr înmormântat acolo, la 350 de ani după moartea sa.
Născut în 1611, sub numele de Charles de Batz de Castelmore, d’Artagnan provenea dintr-o familie de nobili cu tradiție militară. A devenit muschetar în jurul anului 1640, după ce a fost inițial respins din cauza lipsei de experiență. Cu ajutorul influenței, a reușit să se alăture trupelor regale, devenind rapid un favorit al cardinalului Mazarin și, ulterior, al regelui Ludovic al XIV-lea.
Cariera sa a fost marcată de misiuni diplomatice și de bătălii, culminând cu moartea sa în timpul asediului de la Maastricht, în 1673. Aceasta a lăsat o amprentă adâncă asupra regelui, care a fost devastat de pierderea loialului său servitor.
