Conferința ONU pentru schimbările climatice COP30, desfășurată în Belém, Brazilia, evidențiază o prezență istorică a populațiilor indigene, alături de proteste semnificative pentru protecția pădurii Amazoniene.
Aproximativ 3.000 de reprezentanți indigeni din America Latină, Africa și Asia sunt prezenți la acest eveniment, dintre care circa 1.000 participă direct la negocierile din zona oficială, iar restul se află în zona civilă. Liderii indigeni subliniază necesitatea recunoașterii demarcației teritoriilor lor ca parte integrantă a politicilor climatice și cer crearea unor mecanisme de finanțare care să ajute direct comunitățile lor.
Brazilia a inițiat un „Cerc al Popoarelor Indigene” pentru a întări implicarea acestora în procesul decizional. De asemenea, grupuri indigene, în special din comunitatea Munduruku, au blocat accesul în zona de negocieri, solicitând o acțiune mai fermă din partea guvernului brazilian pentru protejarea teritoriilor lor.
Se discută despre modalități de a canaliza fonduri direct către comunitățile indigene, eliminând intermediarii, pentru a susține conservarea pădurii și dezvoltarea unor metode de trai sustenabile. Populațiile indigene avertizează asupra exploatării excesive a resurselor naturale, care amenință nu doar teritoriile lor ancestrale, ci și stilul de viață tradițional.
COP30 are o semnificație simbolică profundă, având loc în inima Amazonului, și subliniază conexiunea dintre discuțiile globale despre climă și comunitățile indigene. Participarea masivă a acestora ar putea influența conținutul final al conferinței, incluzând cereri concrete pentru drepturile lor, nu doar declarații simbolice. Adoptarea unor mecanisme directe de finanțare ar putea stabili un precedent important pentru viitoarele conferințe. Cu toate acestea, protestele sugerează că nu toate solicitările au fost integrate și că unele guverne ar putea simți presiunea de a face concesii.
