Un studiu recent realizat de cercetătorii de la King’s College London și Universitatea Oxford a adus la lumină pentru prima dată clasificarea efectelor secundare fizice ale antidepresivelor. Această cercetare a scos în evidență diferențele semnificative între diverse tipuri de medicamente.
Analizând impactul tratamentului în primele opt săptămâni, s-a constatat că anumite antidepresive pot determina creșteri în greutate de până la 2 kg și variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut. Aproximativ opt milioane de oameni din Marea Britanie utilizează antidepresive, iar aceste diferențe în efectele secundare pot influența sănătatea fizică a pacienților și aderarea la tratament.
Profesorul Oliver Howes subliniază importanța adaptării antidepresivelor la nevoile individuale ale pacienților, chiar și modificările minore având potențialul de a produce efecte semnificative la nivelul populației.
Echipa de cercetare a evaluat 151 de studii care au inclus 30 de medicamente și peste 58.500 de pacienți. Printre concluziile studiului se numără: agomelatina este asociată cu o scădere medie de 2,4 kg în greutate, în timp ce maprotilina determină o creștere de aproape 2 kg. Ritmul cardiac a avut variații semnificative între diferite medicamente, de exemplu, fluvoxamina încetinește ritmul cardiac, în timp ce nortriptilina îl accelerează, cu o diferență de până la 21 de bătăi pe minut.
Dr. Atheeshaan Arumuham afirmă că „nu există două antidepresive identice”, iar efectele lor pot aduce riscuri pentru sănătatea cardiovasculară, inclusiv posibilitatea de infarct sau accident vascular cerebral.
În ceea ce privește alegerea antidepresivului adecvat, cercetătorii oferă exemple pentru a ilustra importanța personalizării tratamentului. De exemplu, o pacientă de 32 de ani care dorește să evite creșterea în greutate ar putea fi recomandată agomelatină, sertralină sau venlafaxină. Pe de altă parte, un pacient de 44 de ani cu hipertensiune arterială ar trebui să evite venlafaxina, amitriptilina sau nortriptilina.
Dr. Toby Pillinger subliniază că nevoile pacienților sunt variate și că alegerea antidepresivelor ar trebui să țină cont de afecțiunile preexistente și de preferințele individuale.
Cercetătorii subliniază că nu există antidepresive „bune” sau „rele”: de exemplu, amitriptilina poate provoca creșterea în greutate și a tensiunii arteriale, dar este eficientă în tratarea durerii și a problemelor de somn. Cele mai prescrise antidepresive, cunoscute sub denumirea de ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), cum ar fi paroxetina, citalopramul și sertralina, au tinde să aibă mai puține efecte secundare fizice.
Conform studiului, implementarea acestor concluzii ar putea reduce prescripțiile repetate pentru aceleași medicamente și ar permite pacienților să beneficieze de tratamente mai adecvate. De asemenea, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unui instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să selecteze antidepresivul corespunzător, însă schimbarea culturii medicale din cadrul NHS rămâne o provocare.
În concluzie, antidepresivele pot influența greutatea, tensiunea arterială, ritmul cardiac și colesterolul. Alegerea medicamentului trebuie să fie personalizată, având în vedere starea de sănătate a pacientului și preferințele sale. Rămâne de investigat riscurile pe termen lung asociate cu aceste medicamente.
Dr. Prasad Nishtala de la Universitatea din Bath a declarat că descoperirile sunt „noi și valoroase”, iar importanța alegerii corecte a antidepresivului devine esențială, mai ales pe termen lung pentru pacienții cu depresie cronică.
