După două decenii de dominare a stângii, Bolivia se află într-un moment crucial, cu un scrutin prezidențial ce va aduce în prim-plan confruntarea dintre un candidat centrist și unul conservator.
În urma alegerilor, senatorul centrist Rodrigo Paz a obținut aproximativ 32% din voturi, depășindu-l pe fostul președinte Jorge "Tuto" Quiroga, care a reușit să strângă între 26% și 27% din sufragii.
Conform legislației boliviene, un candidat trebuie să acumuleze peste 50% din voturi sau cel puțin 40% cu un avans de 10 puncte procentuale pentru a evita un tur doi. Cum aceste condiții nu au fost îndeplinite, țara se va îndrepta spre un balotaj programat pentru 19 octombrie 2025.
Aceasta campanie electorală marchează o prăbușire semnificativă a Mișcării către Socialism (MAS), partidul fondat de Evo Morales. Candidatul oficial MAS, Eduardo del Castillo, a obținut doar 3% din voturi, iar liderul rival Andrónico Rodríguez a strâns doar 8%.
De asemenea, aproape 19% din buletinele de vot au fost anulate sau marcate ca protest față de votul cerut de Morales, care a contestat legitimitatea procesului electoral.
Într-un gest strategic, omul de afaceri Samuel Doria Medina, clasat pe locul trei cu aproximativ 20% din voturi, a declarat că îl va susține pe Rodrigo Paz, sporind astfel șansele acestuia în fața lui Quiroga.
Alegerile rămân deschise, Quiroga mizând pe mobilizarea dreptei tradiționale și pe voturile celor nemulțumiți de politicile moderate ale lui Paz. Acesta din urmă promite o abordare echilibrată, evitând atât austeritatea impusă de FMI, cât și populismul epuizat al stângii.
Bolivia, cu o populație de 12 milioane de locuitori, se confruntă cu o criză economică severă, caracterizată prin penurie de combustibil, inflație ridicată și o lipsă cronică de dolari. De asemenea, viitorul exploatării rezervelor de litiu, un aspect cheie în campania electorală, va influența direcția economică și democrația boliviană pe termen lung.
