Într-o veste tristă pentru comunitatea culturală din Sighetu Marmației, poetul Vasile Muste, născut pe 30 ianuarie 1956 în Coroieni, a trecut în neființă. A fost director al Casei de Cultură din localitate și a lăsat în urmă o vastă operă literară.
Conform informațiilor oferite de Centrul Cultural Sighetu Marmației, Muste a publicat numeroase volume de poezie care reflectă sensibilitățile și pasiunile sale. Printre acestea se numără Înstelarea frigului (1997), Constelația copilăriei (1998), Cartea împăcării cu iarba (2011), Sfântul izgonit din calendare (2013), Satul de tăietură va muri (2017) și Eu nici în moarte n-am să pot muri: poeme de dragoste (2018). Ultimele sale lucrări includ Inima Luanei (2019), Line Eve (2022) și Blesteme (2023), alături de volumul de proză scurtă Lupta cu Molcuțu (2012) și antologia Vasile Muste 60 (2016).
Muste a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și a contribuit semnificativ la literatura română, păstrând vie flacăra acesteia. Pe parcursul anilor în care a trăit în Spania, a jucat un rol important în co-fondarea Festivalului Internațional de Poezie din Getafe, având un impact deosebit asupra legăturilor literare dintre România, Spania și America Latină.
Recunoașterea muncii sale nu a întârziat să apară, iar în 2014 a fost distins cu titlul de „Poet al Iașului”. În 2026, cariera sa va fi omagiată prin înființarea unui premiu special în cadrul celei de-a VII-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie de la Getafe, care îi va purta numele – Premiul Special „Vasile Muste”.
