Ioan Alexandru, poet și cărturar, a fost profund influențat de figura emblematică a profesoarei Zoe Dumitrescu Bușulenga, un mentor care i-a sprijinit cariera în vremuri dificile. Născută pe 20 august 1920 în București, Zoe a fost o personalitate remarcabilă, cu o educație vastă în domeniul muzicii, dreptului și filologiei, având teze de doctorat în aceste domenii.
Profesoara a fost membră a Academiei Române și a unor importante instituții culturale europene, fiind recunoscută pentru cunoștințele sale aprofundate despre Biblie. A îmbrățișat o carieră didactică deosebită, predând literatura universală și având o abordare unică asupra cuvântului, pe care îl considera sacru.
După moartea soțului ei, Apostol Bușulenga, Zoe a ales să se retragă în viața monahală, primind numele de Maica Benedicta. A intrat în monahism cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist, iar această decizie a marcat sfârșitul libertății creației artistice și începutul unei noi etape spirituale.
În ultima parte a vieții sale, Zoe Dumitrescu Bușulenga a continuat să fie activă în mediul cultural, participând la conferințe și lăsând o moștenire intelectuală valoroasă. S-a stins din viață în 2006, iar înmormântarea sa a avut loc la Mănăstirea Putna, unde este comemorată de cei care vin să aprindă o lumânare în memoria sa.
Profesoara a declarat odată: „Poezia echivalează aproape cu o rugăciune”, subliniind astfel legătura profundă între cuvânt și spiritualitate. Moștenirea sa continuă să influențeze generații de studenți și iubitori de cultură, amintindu-ne că oamenii de seamă nu trebuie uitați.
