Rusia continuă să caute modalități de a-și extinde influența asupra României, folosind noi strategii și tactici. În acest context, cercetătorul Cosmin Popa de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga analizează atent acțiunile Kremlinului, având o vastă pregătire în domeniul istoriei Uniunii Sovietice și al comunismului european.
România, ca membru al Uniunii Europene și NATO, este percepută ca o amenințare de către Moscova. Istoria ne arată că, de-a lungul timpului, România a fost văzută ca un obstacol în calea expansiunii rusești. Deși au existat alianțe în momente cheie, cum ar fi în timpul Războiului de Independență și al Primului Război Mondial, percepțiile negative între cele două națiuni au persistat.
În prezent, cercetătorul Popa observă că Putin adoptă o abordare mai aventuroasă, influențată de rezistența Ucrainei și de sprijinul internațional acordat acesteia. Kremlinul continuă să viseze la crearea unei „centuri de instabilitate” în jurul său, iar strategia sa s-a diversificat. Minciuna și dezinformarea sunt acum armele principale în acest război hibrid, având capacitatea de a destabiliza societăți și de a influența opinia publică.
Popa subliniază efectele negative ale propagandei ruse asupra românilor, care pot duce la formarea unei percepții distorsionate despre propria țară. Această „reprogramare culturală” are ca scop crearea unui climat favorabil influenței rusești în România, prin subminarea încrederii cetățenilor în democrație.
România se află acum într-o poziție delicată, având potențialul de a influența geopolitica regională. Kremlinul recunoaște importanța României în strategia sa de a izola Ucraina, iar cercetătorul Popa avertizează că, dacă Putin va supraviețui conflictului din Ucraina, România va deveni o prioritate în politica externă rusă.
În concluzie, este esențial ca România să rămână vigilentă și bine informată cu privire la intențiile Rusiei, pentru a face față provocărilor care ar putea apărea în viitor.
