Pe 4 iunie s-au împlinit 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un document cu o importanță crucială pentru România. Deși guvernul român nu a comentat asupra acestei aniversări, reacțiile din Ungaria subliniază divergențele de opinie privind acest tratat. Este esențial să ne reamintim de acest eveniment istoric care a marcat soarta națiunii noastre.
Relația dintre România și Ungaria este complexă, fiecare țară având perspective diferite asupra Trianonului. Deși tratatul nu a fost cauza unirii Transilvaniei cu România, ci mai degrabă o consecință a unui proces mai amplu de emancipare națională, acesta a confirmat pe plan internațional deciziile luate în favoarea unirii.
Istoricul american Larry Watts, cunoscut pentru cercetările sale asupra istoriei recente a României, a adus contribuții relevante în analiza acestui tratat. În lucrările sale, el subliniază că Trianonul a rezolvat o nedreptate istorică, oferind drepturi politice și civile populației române din Transilvania, care fusese supusă discriminării.
Watts constată că, pentru prima dată, românii din Transilvania au beneficiat de libertăți fundamentale, fiind eliberați de sub un regim opresiv. În același timp, minoritatea maghiară nu a fost supusă unor restricții severe, ceea ce ilustrează complexitatea situației etnice din regiune.
De-a lungul timpului, Trianonul a fost perceput de autoritățile ungare ca o rană deschisă. În perioada interbelică, regimul de la Budapesta a cultivat resentimente și a încercat să împiedice reconcilierea etnică între români și unguri. Larry Watts a studiat și evoluțiile din Transilvania după Dictatul de la Viena, evidențiind consecințele negative pentru ambele comunități.
În concluzie, este important să învățăm din istorie, nu pentru a căuta revanșe, ci pentru a promova o înțelegere mai profundă a evenimentelor care ne-au modelat identitatea națională. Așa cum a afirmat Watts, aspirațiile naționale trebuie respectate, iar autodeterminarea este un principiu fundamental pentru orice națiune.
