Noul guvern, care se prezintă ca fiind unul reformist, a avut un debut controversat în gestionarea bugetului. Prima măsură luată a fost modificarea bursele școlare, iar criticii se tem că urmează alte reduceri, cum ar fi tăierea cornului și a laptelui pentru elevi, în încercarea de a reduce deficitul bugetar.
Se așteaptă Ordonanța Trenuleț, care ar trebui să clarifice situația actuală. Guvernul Ciolacu a alocat o sumă record de 65 miliarde lei din Fondul de rezervă, o diferență semnificativă față de alocările anterioare, ceea ce ridică semne de întrebare privind gestionarea acestor fonduri.
Pe de altă parte, solidaritatea în rândul cetățenilor devine o temă centrală. Se pune întrebarea cu cine ar trebui să fim solidari: cu angajații de la Apele Române care protestează pentru tăierea sporurilor, sau cu liderii sindicali care câștigă sume mari din afaceri cu statul?
Între timp, investițiile în infrastructură stagnează, cu proiecte de 23,3 miliarde euro, dar cu doar 5,5 miliarde euro disponibile în buget. Guvernul ia în considerare măsuri drastice, precum concedii fără plată pentru bugetari, iar unele drumuri naționale importante sunt abia pe locurile 25 și 26 dintr-o listă de 27.
Statistica arată că aproape 40% dintre români nu sunt conectați la sistemele de canalizare, în timp ce 330.000 de microîntreprinderi s-au închis din 2022 din cauza presiunilor fiscale.
Pe o notă pozitivă, viticultorii români au obținut medalii de aur la un concurs internațional, deși producția de vin a scăzut cu 20% din cauza vremii. De asemenea, România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește economia subterană, cu o pondere de 13,1%, depășind țări precum Turcia și Italia.
