În Maramureș, primarii din localitățile care au avut activități miniere își exprimă dorința de a prelua activele REMIN, însă situația este mai complicată decât pare. De-a lungul timpului, datoriile istorice acumulate de această companie au fost o sursă de îngrijorare pentru comunități.
Recent, primarul din Cavnic a subliniat importanța recuperării terenurilor și a clădirilor asociate. Cu toate acestea, majoritatea acestor clădiri sunt în stare precară, fiind considerate ruine nesigure și periculoase. De exemplu, în zona Nistrului, unele clădiri sunt afectate de extragerea fierului, iar utilizarea lor este riscantă.
Localitățile precum Cicârlău, Tăuții-Măgherăuș, Baia Mare și Borșa au exprimat speranța de a obține aceste active, dar întrebările persistă: ce vor face cu ele? Vor deveni aceste clădiri o oportunitate de dezvoltare sau o povară pentru comunități?
La Cavnic, de exemplu, sub podul nou de la supermarket, clădirile REMIN sunt înconjurate de ape poluate, iar Primăria va moșteni și amenzile de mediu. Primarul din Băiuț, Kristiana Bertoti, a declarat că nu are nevoie de ruinele existente, dar ar aprecia reabilitarea unor structuri precum cabana de la Tocila.
În mod similar, primari din alte localități ar putea dori anumite bunuri din patrimoniul REMIN, dar se tem de costurile de întreținere și de responsabilitățile legate de poluare. Alin Bârda, primarul din Baia Sprie, a menționat că terenurile ocupate de REMIN, în forma lor actuală, sunt mai mult o povară decât un beneficiu.
Mai mult, problemele birocratice complică și mai mult situația. Primarii consideră că, fără sprijin parlamentar, este greu să se ajungă la o soluție viabilă. În concluzie, multe dintre ruinele și iazurile REMIN ar putea rămâne fără un scop util pentru comunitățile locale, provocând mai degrabă probleme decât soluții.
