Ministerul Economiei a revizuit lista zăcămintelor minerale utile din România, evidențiind zonele cu potențial de exploatare. Cu toate acestea, Maramureșul se dovedește a fi dezamăgitor în acest sens.
În ceea ce privește sarea, se identifică zăcăminte de sare gemă în Ocna Șugatag, Vad și Coștiui, dar fără licențe de exploatare. Gipsul este prezent în Dumbrăvița și Costeni, iar muscovitul se găsește la Copalnic Mănăștur-Preluca, toate fără autorizații. Zeoliții se află la Ocna Șugatag și Bârsana, iar argilele sunt localizate în Vălenii Șomcutei, Iadăra-Stejera și Vad-Sighet, dar și aici lipsesc licențele de exploatare.
Excepție face Crăciunești-Sighet, unde un zăcământ a fost atribuit Primăriei Bocicoiu Mare și unei firme locale, fiind o raritate în listă. În Tăuții de Sus, o firmă autohtonă exploatează argile, în timp ce în alte localități precum Groșii Țibleșului și Budești, nu există licențe.
În ceea ce privește bentonitele, acestea nu sunt exploatate în Groape și Răzoare, dar sunt în activitate la Valea Chioarului și Buciumi. Zăcămintele de nisipuri sunt în cercetare la Valea Borcutului, iar cel de la Curtuiuș este sistat. Deși există activitate la Crăciunești-Tisa, Sarasău-Tisa și Bârsana-Oncești-Iza, lipsesc licențele necesare.
Rezerva de calcare de la Mașca-Răzoare nu este exploatată, iar la Boiu Mare situația este similară. În prezent, exploatările de andezite sunt active în mai multe perimetre, dar fără licențe în Cavnic-Rotunda și alte locații. Marmura este exploatată la Buteasa, dar nu și la Cioaca-Răzoare, iar alte roci utile sunt prezente în Borșa și Pietriș.
Lista actualizată a zăcămintelor minerale poate fi consultată pe site-ul ministerului, dar există îndoieli cu privire la acuratețea și actualitatea acesteia. În ciuda resurselor bogate, perspectiva exploatării în Maramureș rămâne sumbră.
