România continuă să se confrunte cu provocările capitalismului, rămânând adesea ancorată în tradiții și obiceiuri de tip cumetrie. Alvin Toffler, un cunoscut futurolog, a subliniat că adevărații analfabeți ai secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să scrie, ci aceia care nu pot să învețe și să se adapteze. Totuși, în ciuda acestor avertizări, mulți români se consideră urmași ai unor mari istorici și lideri, ceea ce poate contribui la stagnarea progresului.
Problemele persistente se reflectă în cheltuielile instituțiilor publice, cum ar fi Apele Române, care plătesc lunar 54.000 de euro pentru un sediu central, în timp ce alte probleme, precum starea dezastruoasă a spitalelor și a fabricilor, continuă să fie ignorate. De exemplu, fabrica de la Cugir a fost afectată de o explozie de muniție, iar victimele incendiului de la Colectiv se confruntă cu aceleași probleme de îngrijire.
În același timp, inflația afectează economia românească, iar angajații din sectorul privat resimt presiuni financiare crescânde. Conform Ministerului de Finanțe, numărul bugetarilor este de 1.305.595, în timp ce angajații activi se ridică la 5.727.660. Aceasta înseamnă că mulți români se confruntă cu incertitudini financiare și renunță la consumul de zi cu zi.
Problemele nu sunt unice României. Uniunea Europeană a suspendat fondurile pentru Ucraina, iar situația globală se complică. De exemplu, Rusia își justifică acțiunile în Ucraina ca fiind o recuperare a teritoriilor, iar în Gaza, criza umanitară se agravează.
Pentru a aduce o notă de optimism, știri neobișnuite ne încântă, precum regăsirea unui măgăruș dispărut în 2018 într-o turmă de cerbi sau descoperiri istorice care schimbă percepții. La final, Toffler ne reamintește că iluzia schimbării prin lideri nu este suficientă pentru a aduce progresul dorit.
