În contextul actual, se observă o distanțare de implicarea politică, cu lideri care, deși au diverse orientări, par a fi percepuți ca fiind de bună-credință. Totuși, întrebarea rămâne: vor reuși să aducă țara într-o normalitate dorită?
Critica adusă partidelor este evidentă, acestea alternând între atitudini de virtute și comportamente care ridică semne de întrebare. Deși se prezintă ca fiind responsabili, există o ironie profundă în acest comportament, mai ales când rezultatele acțiunilor lor sugerează contrariul. Cum pot susține că sunt patrioti când provocările economice sunt evidente?
În timp ce partidele se angajează în discuții despre principii, problemele concrete se acumulează. De exemplu, un pod construit defectuos necesită o sumă considerabilă pentru reparații, iar școlile se confruntă cu provocări administrative. De asemenea, s-au raportat situații incredibile, precum angajările în aeroporturi cu un număr minim de călători și scandaluri legate de exploatări ilegale.
Un alt aspect îngrijorător este că diverse instituții par să acționeze fără transparență, cum ar fi ANAF, care a identificat o concentrație mare de firme la o singură adresă. De asemenea, deciziile politice par să favorizeze anumite categorii sociale, ridicând întrebări despre adevărata egalitate în fața legii.
În concluzie, politicienii par să joace un joc riscant, influențând destinele cetățenilor și provocând confuzie în rândul acestora. Oare când vor prioritiza cu adevărat binele comun și nu doar interesele proprii?
