Premiile Nobel, înființate în 1901, au fost imitate în 1991 prin crearea premiilor Ig Nobel, un joc de cuvinte inspirat de termenul englezesc "ignoble". Aceste premii au evoluat dintr-o farsă studențească într-o tradiție academică globală, celebrând cercetări neobișnuite din diverse domenii, de la literatură la fizică și chimie.
Sloganul acestor premii este: "Mai întâi să facă oamenii să râdă, apoi să-i facă să gândească!". Scopul lor nu este de a ridiculiza știința, ci de a evidenția curiozitatea umană. Ig Nobel recunoaște că descoperirile pot fi amuzante și surprinzătoare, chiar dacă uneori par absurde.
Un aspect interesant este că premiile sunt înmânate de laureați ai Premiului Nobel, ceea ce adaugă o notă de prestigiu. Ig Nobel a devenit o platformă de celebrare a umorului și absurdului în știință, oferind exemple variate. De exemplu, un profesor de fonetică a creat un aparat de traducere între oameni și pisici, iar Elena Bodnar a inventat un sutien care poate fi transformat în mască de gaze.
Printre cele mai neobișnuite premii se numără cercetarea unui medic care a studiat creșterea unghiilor timp de 35 de ani, descoperind că acestea cresc mai încet pe măsură ce îmbătrânim. O echipă japoneză a demonstrat că vacile vopsite în dungi sunt mai puțin înțepate de insecte, iar un studiu a arătat că liliecii devin "ebrieti" după consumul de fructe fermentate.
Premiile Ig Nobel sunt o amintire că știința este o activitate umană, plină de întrebări, greșeli și intuiții neobișnuite. Ele ne demonstrează că, indiferent de cât de serioasă poate fi realitatea, există întotdeauna loc pentru râs și creativitate. Aceste premii ne învață să apreciem latura ludică a cercetării și a vieții.
