În contextul Duminicii a 7-a după Paști (anul acesta pe 1 iunie), dedicată Sfinților Părinți de la Sinodul Întâi Ecumenic, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, subliniază că Evanghelia acestei duminici ne transmite un mesaj fundamental: dreapta credință și rugăciunea sunt esențiale pentru menținerea unității Bisericii. Această duminică reprezintă o legătură între praznicul Înălțării Domnului și cel al Pogorârii Duhului Sfânt.
„Sfinții Părinți de la Sinodul Întâi Ecumenic au învățat și au mărturisit, în fața ereziei lui Arie din Alexandria, că Iisus Hristos este Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Care este deoființă cu Tatăl și Care S-a întrupat prin Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, devenind om pentru mântuirea noastră. Acest adevăr este enunțat în primele șapte articole ale Crezului, formulate de cei 318 Sfinți Părinți la Sinodul Ecumenic din 325, de la Niceea. Acest Sinod a afirmat dumnezeirea lui Iisus Hristos, contracarând afirmația ereticului Arie, care susținea că Iisus este o făptură îndumnezeită, nu Dumnezeu adevărat, asemenea Tatălui. Acești Părinți au pus astfel temelia credinței ortodoxe, conform principiilor apostolice”, a explicat Preafericitul Daniel.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adăugat că „afirmarea dumnezeirii Fiului este crucială pentru mântuire. Dreapta credință este esențială deoarece nu se rezumă la o simplă convingere intelectuală, ci reprezintă o relație vie cu Dumnezeu, Cel veșnic viu. Fără a mărturisi adevărata identitate a lui Dumnezeu, nu putem obține viața veșnică, deoarece aceasta constă tocmai în relația noastră cu El. Nu este o alegere filosofică, ci o relație existențială”.
În plus, Patriarhul României explică semnificația Rugăciunii lui Iisus, menționată în această duminică: „Domnul nu se referă la unitatea ucenicilor și a celor care vor crede în El doar în cadrul unei cuvântări, ci vorbește despre unitatea Bisericii în stare de rugăciune, evidențiind că unitatea Bisericii este păstrată, în primul rând, prin dreapta credință, prin mărturisirea Adevăratului Dumnezeu, Tatăl Fiului veșnic. (…) Rugăciunea lui Iisus pentru unitatea ucenicilor Săi și a celor care vor crede în El este cunoscută ca Rugăciunea arhierească sau a Marelui Preot, dar poate fi denumită și rugăciunea Marelui Păstor. Rugăciunea Mântuitorului este o sursă de lumină pentru toți cei care au responsabilitatea de a păstori comunități de creștini, și anume, toți arhipăstorii din eparhiile și parohiile lor. Cel care este păstor trebuie să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu pentru modul în care a îngrijit de cei încredințați lui spre păstorire.”
