Recent, un diplomat german a stârnit un val de reacții după ce a făcut comentarii considerate nepotrivite privind identitatea locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a fost implicat într-un scandal diplomatic în urma unor afirmații făcute într-un interviu televizat, în care a contestat unitatea lingvistică și religioasă dintre România și Republica Moldova.
În cadrul discuției, ambasadorul a fost întrebat despre unirea celor două țări cu o istorie comună. Răspunsul său a fost diplomatic, subliniind că soarta unirii ar trebui să fie decisă de cele două națiuni. Totuși, a pus la îndoială unitatea de limbă și credință, referindu-se la conceptul de limbă moldovenească, o noțiune considerată depășită după perioada sovietică.
Conversația a reamintit diplomatului că teritoriul actual al Republicii Moldova a fost desprins din România prin pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, iar locuitorii au dreptul de a dori reunificarea, la fel cum a fost cazul Germaniei în 1990.
Afirmările ambasadorului au generat reacții diverse, unele persoane din mediul politic din Republica Moldova criticându-le, în timp ce altele l-au apărat, având sensibilități pro-ruse. În urma controversei, ambasadorul a încercat să clarifice afirmațiile sale, invocând o neînțelegere generată de o traducere defectuoasă, și a recunoscut că ar fi trebuit să se exprime mai clar.
Criticii l-au acuzat de reluarea unor idei de propagandă rusă, în special referitor la conceptul de limbă moldovenească. De asemenea, biografia sa a fost pusă sub semnul întrebării, având în vedere acuzațiile anterioare din Georgia, unde a fost acuzat de susținerea unui partid pro-rus.
Într-un recent mesaj video, ambasadorul a promis că va explora subiectul cu mai multă atenție și a menționat importanța de a înțelege istoria și cultura locală. De asemenea, a amintit de Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august în Republica Moldova, întărind astfel legătura culturală dintre cele două țări.
