Recent, s-a subliniat că evoluția democrației în România nu a fost proporțională cu timpul scurs de la Revoluție. La problemele moștenite din perioada comunistă s-au adăugat altele noi, afectând progresul democratic. Suveraniștii consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a generat efecte negative. Această etapă a fost percepută ca o victorie istorică, dar realitatea a fost că milioane de români au fost nevoiți să părăsească țara pentru a găsi un trai mai bun.
Liderii suveraniști, ca G. Simion și D. Șoșoacă, nu contestă apartenența României la UE, dar afirmă că negociatorii români au acceptat cu prea multă ușurință condițiile impuse. Aceștia sugerează că aceste măsuri reflectă o formă de discriminare și inegalitate în cadrul Uniunii. De asemenea, anularea alegerilor de către CCR a generat îndoieli atât în rândul partenerilor europeni, cât și în rândul cetățenilor români, contribuind la pierderea încrederii în sistemul democratic.
Criticile aduse actualei democrații nu pot fi atribuite exclusiv partenerilor internaționali, întrucât era evident că aderarea la UE va avea un cost semnificativ. Deși s-a spus că remitențele din diaspora susțin economia, majoritatea acestor bani sunt destinați consumului, nu investițiilor productive. România se confruntă cu o nevoie urgentă de reindustrializare, iar sprijinul diasporei devine un rău necesar în contextul dificultăților economice actuale.
În plus, românii din diaspora nu se arată interesați de vot, având impresia că alegerile nu le influențează viața. Această apatie subliniază imaturitatea democrației, care se datorează atât politicienilor, cât și alegătorilor, care adesea se lasă manipulați și nu dispun de o educație politică solidă. Este esențial ca voturile să fie concentrate asupra câtorva partide relevante, pentru a evita fragmentarea și incoerența politică.
În peste trei decenii de democrație, s-au observat numeroase deficiențe, inclusiv alternanța puterii între coaliții ineficiente și corupția endemică. Aceste probleme au adus înapoi amintiri din perioada comunistă, când românii se confruntau cu dificultăți, dar aveau o stabilitate economică mai mare. În prezent, instabilitatea și dezinformarea creează un climat de nesiguranță care afectează sănătatea mentală a cetățenilor.
În concluzie, percepția despre democrația actuală este influențată de experiențele individuale și colective ale cetățenilor, care, în ciuda dreptului de a se exprima liber, simt că au fost privați de o democrație funcțională.
