Relația dintre societate și justiție este influențată de contextul politic și social. Indiferent de natura regimului, justiția rămâne o instituție fundamentală a statului, cu roluri stabilite prin Constituție. În general, cetățenii nu interacționează frecvent cu sistemul judiciar, iar atitudinea lor se transformă în indiferență. Aceasta se schimbă, totuși, în momente de criză sau conflict între cetățeni și instituțiile statului.
Într-o democrație, percepția despre justiție este adesea influențată de analizele politice care subliniază corupția și ineficiența statului. Un act judiciar împotriva unui individ corupt poate genera un sentiment de satisfacție în rândul populației, chiar dacă reacția publicului nu se manifestă prin proteste sau exprimări vizibile.
În discuțiile publice, se remarcă adesea o metaforă despre justiție care sugerează că aceasta trebuie să fie „orbă” în procesul de investigare, evitând influențele externe. Aceasta este esențială pentru menținerea unei democrații funcționale. Altfel, legile pot deveni discriminatorii, iar aplicarea lor poate duce la o justiție ineficientă.
Generațiile mai în vârstă își aduc aminte de sistemul judiciar din regimurile anterioare, când justiția era percepută ca o instituție obișnuită, fără privilegiile de astăzi. În acea perioadă, corupția era rar întâlnită, iar instanțele se ocupau în principal de cazuri specifice și de disidență politică.
În prezent, mulți cetățeni consideră că numărul instituțiilor judiciare este prea mare. Structurile precum DNA și DIICOT se confruntă cu provocări semnificative în combaterea corupției și criminalității organizate. În ciuda eforturilor, justiția nu reușește întotdeauna să își îndeplinească misiunea de a proteja societatea. De multe ori, persoanele acuzate reușesc să părăsească țara înainte ca justiția să acționeze.
Independența justiției este un subiect dezbătut, mai ales în contextul numirilor de la nivel înalt, care sugerează o influență politică. Deși multe aspecte ar putea fi discutate, este evident că, după decenii de democrație, România încă are nevoie de instituții precum DNA și DIICOT, ceea ce indică faptul că justiția nu a evoluat așa cum ar fi trebuit.
