Actuala guvernare a anunțat o serie de măsuri de austeritate care vizează tăierea fondurilor pentru cultură, inclusiv suspendarea unor evenimente culturale importante care au loc în weekend.
Reprezentanții guvernului susțin că nu există suficiente resurse financiare pentru a susține aceste manifestări, întrebându-se retoric despre relevanța culturii în vremuri de criză. Criticii acestor măsuri subliniază că o țară cu o cultură bogată are mai multă demnitate și libertate, așa cum a afirmat scriitorul Augustin Buzura.
Se ridică întrebări privind gestionarea deficitară a finanțelor publice, iar opinia publică se arată tot mai dezamăgită de lipsa de responsabilitate a celor care au condus economia spre un deficit major. Această situație complicată afectează nu doar cultura, ci și alte sectoare esențiale, precum educația și sănătatea.
S-a observat o tendință de comasare a instituțiilor culturale, ceea ce diminuează demnitatea acestora. De exemplu, celebra revistă Familia din Oradea, care a contribuit la debutul lui Mihai Eminescu, se află acum în pericol din cauza acestor măsuri. În plus, se preconizează și desființarea posturilor de bibliotecar din comunele mici, sugerându-se un model de bibliotecar-navetist, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la accesul comunităților la resurse culturale.
România continuă să aibă una dintre cele mai mari cote de TVA pentru cărți în Europa, ceea ce îngreunează accesul la cultură și informare. Presa scrisă, deja într-un declin accentuat, va suferi și mai mult din cauza acestor măsuri, iar publicațiile independente și locale sunt cele mai vulnerabile.
În mod paradoxal, în această campanie electorală, cultura este rar menționată, fiind adesea evitată în discuțiile despre viitorul țării. În realitate, cultura este tratată cu indiferență și riscă să devină o „cenușăreasă” a societății. Anunțul că instituțiile publice de cultură nu vor mai putea organiza evenimente din lipsă de fonduri este un semnal îngrijorător pentru viitorul cultural al țării.
