Recent, Andrii Sybiha, ministrul de externe al Ucrainei, a anunțat intenția guvernului de a adopta denumiri ucrainene pentru orașele din străinătate, inclusiv pentru Cernăuți, care ar trebui să fie cunoscut sub numele de Chernivtsi. Această măsură vizează consolidarea identității naționale și respectarea regulamentelor de transliterare ucraineană.
Ministrul a subliniat progresele în promovarea unei ortografii corecte a toponimelor, menționând că orașul Brest ar trebui să fie denumit Berestia, iar Debrețin, Dobrochyn. Potrivit lui Sybiha, aceste denumiri trebuie să apară pe hărțile oficiale ucrainene, iar utilizarea lor în documentele bilaterale cu România ar trebui să fie reconsiderată.
Încercarea de a impune aceste denumiri reflectă o politică de stat în Ucraina, iar Cernăuți, oraș cu o istorie îndelungată în cultura românească, este un subiect sensibil. Regiunea Cernăuți este un centru important pentru comunitatea românească din Ucraina, având o viață culturală activă, în ciuda provocărilor legate de educația în limba română.
În ultima vreme, comunitatea românească a fost sub presiune, inclusiv în ceea ce privește școlile cu predare în limba română. De asemenea, incidentele violente din Catedrala mitropolitană din Cernăuți, unde enoriașii români au fost agresați, au stârnit îngrijorări cu privire la situația minorității române în Ucraina.
În ciuda acestor dificultăți, legătura culturală dintre România și Cernăuți rămâne puternică. Numeroase personalități, inclusiv Mihai Eminescu și Paul Celan, și-au lăsat amprenta asupra istoriei literare a acestui oraș. De-a lungul timpului, Cernăuți a fost un important centru cultural pentru intelectualii români, iar numele orașului este strâns legat de identitatea națională românească.
În concluzie, măsurile propuse de ministrul Sybiha sunt percepute de mulți ca fiind exagerate, dat fiind contextul istoric și cultural al orașului Cernăuți, care continuă să fie un simbol al identității românești.
