Pe 28 iunie s-au împlinit 85 de ani de la evenimentul tragic al răpirii Basarabiei, un moment care nu a fost marcat de prea mulți români. Contextul internațional actual, marcat de tensiuni și pretenții teritoriale, reînvie amintiri dureroase din istorie. La începutul anilor '30, Germania nazistă a început o expansiune agresivă, sub privirile pasive ale marilor puteri europene, precum Franța și Marea Britanie.
În 1938, anexarea Austriei a fost doar începutul. A urmat regiunea Sudetă, iar în 1939, Hitler a declanșat al Doilea Război Mondial prin atacarea Poloniei. Țările europene au căzut una câte una, iar planurile de atac împotriva Uniunii Sovietice erau deja în desfășurare. La 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania au semnat un pact care a inclus o anexă secretă ce permitea Sovietelor să anexeze Basarabia, un act considerat criminal de către România.
Pe 3 iunie 1940, guvernul sovietic a emis un ultimatum prin care solicita cedarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei. Ambasadorul român la Moscova, Gheorghe Davidescu, a fost chemat în fața lui Molotov, unde a fost informat despre această cerere drastică. Documentul propunea restituirea acestor teritorii Uniunii Sovietice, sub pretextul unei soluționări pașnice a conflictului.
În acele momente dramatice, Armata Roșie primise deja ordinul de invazie, iar la București, deciziile erau pline de incertitudine. În timp ce unii lideri, precum Nicolae Iorga, cereau rezistență, premierul Tătărăscu recunoștea gravitatea situației. Ocuparea Basarabiei a fost rapidă, durând doar 10 ore, iar sute de români, în special intelectuali, au fost arestați, iar multe familii au fost deportate în Siberia.
Anul 1940 a fost marcat de pierderi teritoriale semnificative pentru România, inclusiv Transilvania de Nord, cedată Ungariei, și Cadrilaterul, pierdut în favoarea Bulgariei. Această destrămare a României Mari a rămas în memoria colectivă, dar puține măsuri au fost luate pentru a o comemora.
În prezent, la Chișinău a avut loc Summitul Uniunea Europeană - Republica Moldova, unde s-a reafirmat importanța integrării Moldovei în familia europeană, în timp ce tensiunile din Transnistria continuă să bântuie regiunea. Este esențial să ne amintim de lecțiile istoriei pentru a nu le repeta.
