Infrastructura de transport este crucială în contextul geopolitic actual, având atât funcții civile, cât și militare. În urma escaladării tensiunilor din est, se ridică întrebarea: cât de pregătită este Moldova, flancul estic al NATO, pentru a face față unei eventuale agresiuni?
Expertul în infrastructură Adrian Covăsnianu evidențiază că, în timp ce țările baltice investesc masiv în infrastructura militară, regiunea Moldovei pare să fi fost neglijată. De exemplu, autostrada Via Baltica este gândită ca o arteră de apărare, având finalizarea estimată pentru 2028, în timp ce Moldova are doar 52 km de autostradă în exploatare, reprezentând mai puțin de 4% din totalul drumurilor rapide din România.
Cu proiectele A7 și A8 în execuție, incertitudinea finanțării și a orizontului de finalizare persistă, agravând problema infrastructurii rutiere depășite. Ambuteiajele frecvente și starea proastă a podurilor sunt semne evidente ale unei infrastructuri vulnerabile. Deși au fost desemnați constructori pentru proiecte, cum ar fi podul de la Cozmești, progresul este blocat.
În plus, prezența NATO în România ocolește Moldova, ceea ce subliniază percepția de izolare strategică. Într-un scenariu optimist pentru 2028, se preconizează finalizarea A7, dar fără o infrastructură defensivă proprie, Moldova riscă să devină un coridor de evacuare și nu unul de apărare. Această situație ridică întrebări cu privire la strategia de apărare națională și la prioritizarea investițiilor.
Analiza sugerează că, pentru a evita o vulnerabilitate permanentă, este imperativ ca autoritățile române să declare regiunea Moldova ca zonă de interes strategic și să prioritizeze proiectele de infrastructură esențiale pentru apărarea națională. Fără acțiuni rapide, flancul estic al României va rămâne expus, iar Moldova riscă să devină un teritoriu sacrificabil în cazul unui conflict.
