În vara și toamna anului 2024, zece camioane încărcate cu țesătură din fibră de sticlă au fost oprite în Vama Albița și Sculeni, pe drumul lor din Belarus către Transnistria. Autoritățile române au ridicat semne de întrebare cu privire la utilizarea potențial militară a materialelor, suspectând că destinația finală, o fabrică din Tiraspol, ar avea legături cu industria de apărare rusă. Până în prezent, marfa rămâne în antrepozitul vamal, iar litigiile legate de confiscare sunt departe de finalizare.
În aproape doi ani de la confiscare, cazul a generat multiple procese, contestări și decizii judiciare. Transportatorii au contestat sancțiunile impuse, iar firma Labara SRO din Cehia, proprietara mărfurilor, a inițiat un nou proces împotriva autorităților vamale.
Documentele comerciale arată că Labara SRO era cumpărătorul țesăturii, cu destinația finală indicată ca uzina Moldavizolit din Tiraspol. Aceste aspecte au dus la oprirea transporturilor în 2024.
Labara a solicitat la Curtea de Apel București anularea deciziilor prin care autoritățile vamale au suspendat declarațiile de tranzit T1, esențiale pentru transportul mărfurilor din afara Uniunii Europene. Avocatul companiei, Dragomir Tomașeschi, susține că marfa este legală și că autoritățile refuză să restituie fibra de sticlă, deși există hotărâri judecătorești favorabile.
Valoarea litigiului depășește trei milioane de euro, iar firmele din Cehia și Republica Moldova pregătesc cereri de despăgubire. Avocatul afirmă că, deși transporturile au fost organizate înainte de introducerea unor sancțiuni, produse similare continuă să fie livrate în regiune, de această dată din China.
În plus față de Labara, și alte firme de transport au contestat amenzile și confiscările. În martie 2026, Tribunalul Vaslui a pronunțat decizii definitive, menținând amenzile, dar anunțând anularea confiscării mărfurilor, inclusiv a celor 33 de tone de fibră de sticlă.
Controversele din jurul acestei afaceri au fost amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce a determinat autoritățile să monitorizeze atent transporturile către Transnistria. În ciuda acestor măsuri, suspiciunile legate de utilizarea militară a fibrei de sticlă rămân neclare.
