În anul 1990, locuitorii din Regiunea Nord-Est a României beneficiau de una dintre cele mai mari speranțe de viață din țară. După 35 de ani, în 2024, județele din Moldova se confruntă cu o situație îngrijorătoare, înregistrând o speranță de viață sub media națională în cinci din cele șase județe ale regiunii.
În 1990, speranța de viață la nivel național era de 69,56 ani, iar în Suceava aceasta atingea 70,99 ani, situându-se pe locul doi în România, după Harghita. La acea vreme, Neamțul și Vasluiul se aflau de asemenea în primele zece județe, iar Iașul se clasa pe locul 13.
În prezent, speranța de viață în Iași a ajuns la 77,68 ani, ceea ce înseamnă o creștere notabilă de 7,26 ani în ultimele trei decenii. Aceasta plasează Iașul pe locul nouă în țară. În contrast, județul Suceava, care odată se afla pe locul doi, a coborât pe locul 12, cu o speranță de viață de 77,24 ani.
În alte județe din regiune, datele sunt mai puțin încurajatoare. La Bacău, speranța de viață a scăzut la 75,72 ani, fiind cea mai mică din regiune. Botoșaniul, cu 75,84 ani, și Vasluiul, cu 76,64 ani, se află și ele sub media națională. Neamțul a înregistrat o creștere modestă, cu o speranță de viață de 76,58 ani.
Pe de altă parte, județe din vestul și sudul țării au experimentat creșteri semnificative ale speranței de viață, Vâlcea având cea mai mare creștere, cu 12,56 ani, ajungând la 83,01 ani. Bucureștiul, cu o creștere de 8,79 ani, a atins 79,19 ani.
În ceea ce privește diferențele de gen, femeile din România continuă să trăiască mai mult decât bărbații. De exemplu, în Iași, fetițele născute în 2024 au o speranță de viață de 81,41 ani, în timp ce băieții au o speranță de 74,05 ani. La nivel național, speranța de viață este de 80,7 ani pentru fete și 73,48 ani pentru băieți, cu o diferență medie de 7,22 ani.
Aceste date sunt furnizate de Institutul Național de Statistică, care definește speranța de viață ca fiind numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile de mortalitate actuale.
