Comisia Europeană a semnalat că România întâmpină dificultăți în gestionarea eficientă a resurselor de apă și în reducerea pierderilor, conform unui raport recent.
În contextul schimbărilor climatice și al creșterii consumului de apă, specialiștii subliniază că soluțiile tehnice sunt disponibile, dar necesită o implementare rapidă pentru a preveni riscurile pentru populație și economie. Datele de la Administrația Națională „Apele Române” indică faptul că, deși rezervele sunt suficiente, 26 de secțiuni hidrografice sunt sub debitul minim, iar multe localități se confruntă cu restricții de apă.
România pierde anual milioane de metri cubi de apă din cauza infrastructurii învechite. Se estimează că, la fiecare pahar de apă livrat, jumătate din apă se pierde pe parcurs, generând costuri ridicate și presiune asupra resurselor. În ciuda rezervelor de apă din cele 40 de lacuri de acumulare atinse de 87,43%, 26 de secțiuni sunt deja sub nivelul minim necesar.
Peste 120 de localități, în special din județele Vaslui și Gorj, se confruntă cu restricții temporare sau fântâni secate. De asemenea, debitul râului Dunărea a atins 2.500 m³/s, ceea ce reprezintă jumătate din media multianuală, evidențiind vulnerabilitățile rețelei de apă.
Comisia Europeană a solicitat României, în luna iulie, să intensifice investițiile pentru reducerea pierderilor de apă și modernizarea rețelelor, astfel încât să respecte obiectivele de mediu și să protejeze resursele vitale.
Strategia Europeană de Reziliență a Apei subliniază necesitatea reducerii pierderilor din rețelele publice prin utilizarea soluțiilor digitale și a contorizării inteligente. La nivelul Uniunii Europene, 13% din consumul de apă este destinat alimentării publice, iar pierderile variază semnificativ, România situându-se printre țările cu cele mai mari valori.
Directiva privind apa potabilă impune ca statele care depășesc pragul european stabilit până în 2028 să elaboreze planuri naționale pentru reducerea pierderilor până în 2030.
În iulie 2025, Banca Europeană de Investiții a demarat Programul de Reziliență a Apei, care va mobiliza 40 de miliarde de euro în investiții globale în următorii trei ani, inclusiv pentru modernizarea infrastructurii și implementarea tehnologiilor smart-water.
Pe fondul acestor provocări, companiile de apă din România încep să adopte tehnologii moderne. Senzorii inteligenți din rețele detectează rapid pierderile și localizează avariile, iar platformele digitale permit transmiterea datelor în timp real, reducând costurile de intervenție.
Studiile de caz din România demonstrează că pierderile de apă scad semnificativ în primul an de la integrarea acestor soluții. Orașe precum Iași, Buzău, Pitești, Craiova, Slatina, Timișoara și Arad au început deja să investească în sisteme inteligente pentru monitorizarea rețelei de apă.
Într-un context marcat de secetă și schimbări climatice, România dispune de soluții tehnologice avansate și de un cadru strategic european clar. Este esențială accelerarea modernizării infrastructurii, extinderea utilizării senzorilor inteligenți și alinierea la Strategia Europeană de Reziliență a Apei pentru a proteja resursele vitale și a evita scenarii critice în viitor.
