O evaluare recentă realizată de expertul în infrastructură Adrian Covăsnăneanu aduce în discuție modul în care România, și în special județul Iași, abordează dezvoltarea logistică în zona transfrontalieră a Prutului. În contrast, Republica Moldova pare să progreseze mai rapid în ceea ce privește strategiile și atragerea de finanțări.
În acest context, cele două țări au formulat o cerere comună de finanțare pentru un terminal multimodal la stația Berești–Ungheni, situată pe malul stâng al Prutului. Proiectul este crucial pentru Moldova, care își îmbunătățește conectivitatea rutieră și feroviară cu Uniunea Europeană prin intermediul podului de la Golăiești și a unei viitoare autostrăzi spre Chișinău.
Covăsnăneanu observă că, în timp ce în Republica Moldova inițiativele progresează, în România există o stagnare notabilă, în special în zona Holboca–Socola–Cristești. Aici sunt deja prezente infrastructuri critice, cum ar fi linii de cale ferată cu ecartament mix, proiecte avansate și fonduri europene aprobate, dar autoritățile române nu comunică progresele, ceea ce generează confuzie.
Expertul ridică întrebări importante către autorități, cum ar fi stadiul centrului multimodal din Holboca/Socola, strategia Ministerului Transporturilor pentru estul României și o potențială colaborare integrată cu Republica Moldova în domeniul logisticii transfrontaliere.
Nicușor Păduraru, fost prefect, subliniază că Iașul riscă să devină pasiv din cauza lipsei de reacție din partea administrației, avertizând că orașul ar putea rămâne în umbră dacă nu se acționează rapid.
Concluziile analizei lui Covăsnăneanu evidențiază că, deși există colaborări pe hârtie între România și Moldova, există riscul ca țara noastră să piardă oportunități importante în favoarea vecinilor.
