Regiunea Nord-Est a României se află într-o situație paradoxală, având cea mai mare densitate de angajați în sectorul public, dar și o economie regională slab dezvoltată. Potrivit unui raport recent, instituțiile statului din această zonă depind în mare măsură de sectorul public, în contrast cu regiunile vestice și Capitala, care se bazează pe economia privată.
La sfârșitul anului trecut, Nord-Estul număra aproximativ 17.000 de funcționari publici și avea în jur de 700 de instituții locale. Această regiune se situează pe locul al doilea după Sud-Muntenia în ceea ce privește numărul de angajați în administrația publică. Comparativ, București-Ilfov are aproximativ 13.000 de funcționari și peste 100 de instituții publice.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenționează să continue reforma administrației locale, cu scopul de a reduce numărul de angajați și de a eficientiza funcționarea aparatului public. Dat fiind numărul mare de angajați din Nord-Est, este posibil ca regiunea să fie printre primele vizate de aceste modificări.
La nivel județean, Iașiul conduce în regiunea Nord-Est cu 5.158 de funcționari pentru o populație de aproape 989.000 de locuitori. Județele Suceava, Bacău, Neamț și Vaslui au, de asemenea, un număr semnificativ de angajați în instituțiile statului. În contrast, județul Botoșani avea 1.891 de angajați.
În comparație cu alte regiuni, Iașiul se apropie de marile centre urbane. De exemplu, în Cluj, există 5.406 angajați pentru o populație de 744.000, iar în Timiș, 4.909 angajați pentru 763.000 locuitori. Această situație sugerează un potențial de eficientizare a aparatului administrativ în regiunea Nord-Est.
La nivel național, structura funcționarilor publici este marcată de o vârstă medie în creștere, iar numărul concursurilor pentru funcții publice de conducere a scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce indică o stagnare în atragerea de tineri în sectorul public.
