O echipă de arheologi a realizat o descoperire semnificativă pe dealul Ursoaia din comuna Românești, județul Iași. Aceștia au identificat două complexe importante dateând din perioada finală a culturii Cucuteni, printre care se numără un cuptor de mari dimensiuni destinat arderii ceramicii, precum și un segment al sistemului defensiv al unei așezări vechi de aproape 6000 de ani.
Cuptorul, situat în afara zonei locuite, aproape de un șanț de apărare bine conservat, este apreciat de cercetători ca fiind unul dintre cele mai bine păstrate exemple de acest tip din cadrul culturii Cucuteni-Tripolia.
Dr. Măriuca Vornicu, coordonatorul științific al studiului, a menționat că situl a fost investigat anterior prin scanări geomagnetice, confirmând astfel că este o așezare din faza B a culturii Cucuteni, o etapă relativ mai puțin cunoscută.
Dimensiunile cuptorului sunt impresionante, măsurând aproximativ 3,5 metri pe 3,5 metri, și se remarcă prin starea sa de conservare. "Cred că este cel mai mare cuptor descoperit până acum în cultura Cucuteni-Tripolia", a declarat dr. Vornicu, evidențiind faptul că, spre deosebire de alte structuri, acesta s-a păstrat bine datorită adâncimii la care a fost îngropat.
Deși nu s-au realizat încă analize de datere radiocarbon, cercetătorii estimează că cuptorul a fost utilizat în jurul anului 4000–3900 î.Hr., în perioada eneolitică. Această dată este corelată cu produsele ceramice descoperite, care erau esențiale pentru comunitate, având în vedere că oamenii de atunci nu produceau vase din metal.
Un aspect interesant al acestei descoperiri este amplasarea cuptorului lângă șanțul de apărare, ceea ce sugerează o planificare atentă pentru a preveni incendiile care ar putea fi cauzate de arderea intensă a ceramicii. De asemenea, șanțul a servit ca sursă de lemn pentru alimentarea cuptorului.
Pe lângă cuptor, au fost găsite și alte artefacte, inclusiv râșnițe pentru cereale, fragmente ceramice, statuete antropomorfe și zoomorfe, subliniind astfel bogăția culturală a comunității de atunci.
Cercetarea este parte a unui proiect finanțat prin PN-IV-P1-PCE-2023-0040 (POTCRAFT) și a fost realizată cu sprijinul Primăriei Românești.
