Recent, transparența în privința averilor aleșilor din România a fost afectată de o decizie a Curții Constituționale care a eliminat obligația publicării declarațiilor de avere. Această schimbare a generat deja efecte notabile, în special în cazul primarului Iașului, Mihai Chirica, și al președintelui Consiliului Județean, Costel Alexe, care nu și-au făcut publice declarațiile aferente anului 2025.
Verificările realizate de o publicație locală au arătat că, în ciuda solicitărilor, nici Chirica, nici Alexe nu au oferit informații despre intențiile lor de a publica aceste documente. Deși Costel Alexe a afirmat că nu are nicio reținere în a-și face publică declarația, aceasta nu a fost transmisă redacției, iar Mihai Chirica nu a răspuns solicitărilor.
Pe de altă parte, liderul PNL, Ilie Bolojan, și președintele României, Nicușor Dan, au ales să publice voluntar declarațiile lor de avere. În contextul acestei situații, rămâne de văzut dacă alți demnitari vor urma acest exemplu, având în vedere că obligația de publicare a fost abrogată, iar transparența devine opțională.
Până în 2025, demnitarii erau obligați să depună aceste declarații până la 15 iunie, iar instituțiile trebuiau să le facă publice până la 15 iulie. Acum, în absența acestei obligații legale, cetățenii nu mai pot verifica evoluția averilor aleșilor.
ANI a confirmat că, începând cu 12 iunie 2025, declarațiile de avere nu mai pot fi făcute publice, ceea ce subliniază impactul semnificativ al deciziei CCR asupra transparenței în administrația publică. Aceasta ridică întrebări importante cu privire la controlul public asupra averilor aleșilor, în contextul în care Curtea a admis că este justificat un astfel de control, dar a considerat că actualul sistem de publicare încalcă dreptul la viață privată.
În concluzie, schimbările legislative recente par să limiteze accesul cetățenilor la informații esențiale despre averile celor care îi reprezintă, iar viitorul transparenței în acest domeniu rămâne incert.
