În ciuda ploilor abundente din România, debitul Dunării continuă să scadă. Explicația provine din deficitul hidrologic care afectează bazinul superior al fluviului, ceea ce face ca precipitațiile locale să nu aibă un impact semnificativ asupra nivelului apei.
Conf. dr. Ionuț Minea de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a subliniat că, deși în unele zone din țară au fost înregistrate ploi importante, acestea nu pot aduce o creștere semnificativă a debitului Dunării. „Este adevărat că au fost precipitații, dar nu în măsură să influențeze debitul fluviului”, a declarat el.
Debitului Dunării la intrarea în România se află în jur de 1.400-1.500 metri cubi pe secundă, iar aportul râurilor locale precum Jiu, Olt, Siret și Prut este insuficient pentru a compensa pierderile de apă.
În județul Iași, situația rezervelor de apă este mai bună, cu acumulări care au grad de umplere de peste 70%. Cu toate acestea, aceste rezerve nu pot influența debitul Dunării, care ajunge în țară deja afectat de secetă.
Deficitul hidrologic nu este o problemă recentă, ci rezultatul unor condiții climatice dificile care au început din primăvară. Acest lucru a dus la scurgeri scăzute ale afluenților Dunării. De asemenea, gestionarea resurselor de apă din fiecare țară afectează debitul general al fluviului.
În ceea ce privește producția de energie, debitul scăzut al Dunării nu afectează momentan centrala de la Porțile de Fier, dar poate avea un impact asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde nivelul apei este crucial pentru funcționare.
Problema consumului energetic se agravează, mai ales în orele de vârf, când cererea crește. Ionuț Minea sugerează că sursele de energie regenerabilă ar putea compensa parțial lipsa energiei produse de hidrocentrale.
În contextul reducerii consumului de energie, cum ar fi iluminatul public, acesta consideră că astfel de măsuri pot oferi soluții temporare, dar nu sunt viabile pe termen lung.
