Regia Autonomă de Transport Public (RATP) continuă să facă față problemelor financiare chiar și după faliment. Recent, lichidatorul judiciar a inițiat un proces împotriva unei foste casierițe de tonetă, solicitându-i plata unei sume de 100.000 de euro, dar acțiunea a fost respinsă de instanță, adăugând la datoriile RATP cheltuieli de judecată de 2.500 lei.
În urmă cu doi ani, Elena S. a fost chemată în judecată pentru o sumă totală de 514.100 lei, sumă considerată pierdere de către angajatorul ei. Un control din 2015 a relevat lipsa a 134.000 de bilete, afectând gestiunea financiară a tonetei. Femeia a declarat că, în timpul unei vizite la piața Nicolina, biletele au fost furate din mașina sa. Deși a fost concediată pe 6 iunie 2016, verificările ulterioare au indicat o pagubă și mai mare, de 8.100 lei, iar fosta angajată a fost acuzată că a modificat documentele interne pentru a induce în eroare autoritățile.
Instanța a constatat că RATP a intrat în faliment în 2016 și că noua firmă de lichidare a avut dificultăți în a demonstra că biletele lipsă au dus la o diminuare efectivă a patrimoniului regiei. Judecătorii au subliniat că, pentru a se putea dovedi o pagubă, trebuie să existe o legătură clară între pierderea fizică a biletelor și o scădere reală a valorii patrimoniului RATP.
Conform deciziei instanței, valoarea biletelor nu este echivalentă cu suma scrisă pe ele, deoarece acestea își obțin valoarea economică doar prin utilizarea lor efectivă în cadrul serviciului de transport. Prin urmare, RATP nu a demonstrat că a suferit pierderi financiare directe din lipsa acestor bilete.
În final, cererea lichidatorului a fost respinsă, iar RATP a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către Elena S. Această hotărâre nu este definitivă și a fost contestată în fața Curții de Apel, care va decide asupra următorului pas în acest caz complex.
