Cum stă Iașul la capitolul transport public: o analiză detaliată a accesibilității

Cum stă Iașul la capitolul transport public: o analiză detaliată a accesibilității
Pexels-Markus Winkler

Mobilitatea în municipiul Iași reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile locale, având în vedere creșterea rapidă a numărului de vehicule și dezvoltarea haotică a cartierelor. Acest context a dus la congestia arterelor principale și la o scădere a atractivității transportului public.

Recent, a fost efectuată o analiză detaliată a accesibilității transportului public în principalele cartiere ale orașului, folosind un set de indicatori cantitativi pentru a evalua obiectiv conectivitatea și eficiența sistemului de transport.

Metodologia analizei

Cartierele au fost delimitate conform datelor din Planul Urbanistic General, iar analiza a fost realizată cu ajutorul sistemului GIS. Accesibilitatea a fost evaluată printr-o matrice care a inclus șase indicatori cheie, fiecare având o pondere specifică, normalizată între 0 și 1.

Indicatorii analizați includ:

  • Accesibilitatea teoretică la transportul public, determinată de distanța locuitorilor față de stațiile de transport.
  • Conectivitatea la diverse mijloace de transport disponibile.
  • Conexiunea cu punctele intermodale, cum ar fi gările.
  • Existența benzilor dedicate pentru transportul public.
  • Accesul la pistele pentru biciclete.
  • Zonele congestionate, care reflectă impactul traficului asupra mobilității.

Sursa datelor a fost variată, incluzând informații publice și seturi de date geospațiale.

Rezultatele analizei

Clasificarea cartierelor a fost realizată în funcție de scorurile de accesibilitate, împărțite în trei categorii: accesibilitate bună (71-100%), medie (41-70%) și slabă (0-40%). Cartierele cu accesibilitate bună includ Cantemir, Socola, Centru și Studențesc. Aceste zone beneficiază de o conectivitate ridicată și acces ușor la transportul public.

Cartierele cu accesibilitate medie, precum Păcurari și Copou, prezintă o acoperire rezonabilă, dar se confruntă cu lipsa benzilor dedicate, ceea ce duce la timp mai mari de deplasare. În contrast, cartierul Galata-Mircea se încadrează în categoria de accesibilitate slabă, având o infrastructură deficitară și dificultăți de conectare la transportul public.

Concluzii și recomandări

Analiza a evidențiat o distribuție inegală a accesibilității transportului public în Iași, cu cartiere centrale mai bine conectate decât cele periferice. Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri strategice pentru îmbunătățirea accesibilității, inclusiv extinderea benzilor dedicate și optimizarea traseelor de autobuz. Fără intervenții rapide, orașul riscă să rămână dependent de transportul auto personal, cu efecte negative asupra poluării și calității vieții urbane.

Etichete: accesibilitate analiza transportului Iași mobilitate urbană transport
Autor: Andrei Georgescu