Scumpirea îngrășămintelor, generată de noile tarife impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor din Rusia și Belarus, pune fermierii în fața unor dificultăți majore. Această creștere semnificativă a costurilor determină agricultorii să exploreze soluții alternative, inclusiv fertilizanți ecologici, în ciuda riscurilor implicate. Avertismentele lor subliniază că situația economică devine tot mai nesustenabilă, având un impact major asupra producției.
Fermierii din România se află în fața uneia dintre cele mai mari provocări recente: scumpirea accelerată a îngrășămintelor. Tarifele impuse recent de Uniunea Europeană pentru importurile din Rusia și Belarus au provocat o destabilizare a pieței fertilizanților, iar efectele se resimt profund în rândul agricultorilor.
Uniunea Europeană a decis să își reducă dependența de îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus, impunând tarife de 6,5% și taxe suplimentare care vor ajunge la 430 de euro pe tonă până în anul 2028. Măsura, votată cu o majoritate covârșitoare în Parlamentul European, a fost anticipată de comercianți și producători, dar a dus la o creștere bruscă a prețurilor. Fermierii din Iași recunosc că opțiunile sunt limitate și iau în considerare abandonarea acestor produse, dacă scumpirile nu se vor opri.
„Prețul la cereale a scăzut, prețul la îngrășăminte a crescut”, spune Florin Costin, un agricultor din Iași, care se teme de viitorul său economic. „Această creștere se tot observă încă de anul trecut, dar văd că prețul îngrășămintelor va exploda. Nu știu ce o să facem, că alternative nu sunt. Prețurile astea ne duc la sapă de lemn. Mai bine fără”, adaugă el.
Problema este complicată și de scăderea prețurilor la cereale, care nu urmează logica economică normală, explică Cezar Musteață, alt fermier din Iași. „Dolarul a scăzut, prețul la cereale a scăzut, iar prețul la îngrășăminte a crescut. Pui taxe pe îngrășăminte, crește prețul la îngrășăminte, iar la cereale s-au limitat importurile. Nu înțeleg de ce nu funcționează pe același principiu: scade oferta, crește prețul”, afirmă el.
Creșterile de prețuri sunt alarmante; de exemplu, îngrășămintele cu fosfor au ajuns de la 2.700 lei pe tonă la 5.000 lei. Mulți fermieri, inclusiv Cezar, au încercat să se protejeze de fluctuațiile de preț prin achiziții anticipate, dar această strategie nu este întotdeauna eficientă. Chiar și așa, costurile pe sezon se ridică la câteva mii de euro, în funcție de suprafața fermei.
„Aprovizionarea o fac din timp. Dacă îngrășămintele îți trebuie în martie, aprilie, atunci le cumperi din noiembrie, decembrie. Așa a fost anul trecut, a fost cel mai bun preț”, explică el.
Dacă prețurile rămân ridicate, fermierii se gândesc serios să treacă la îngrășăminte ecologice, chiar dacă riscurile sunt mari. „Dacă prețul continuă să rămână tot așa mare, nu vom avea de ales”, conchide Cezar Musteață.
Uniunea Europeană speră că măsura va stimula producția internă de îngrășăminte, dar agricultorii atrag atenția asupra impactului economic devastator pe care îl poate avea. Pentru a compensa efectele creșterii prețurilor, UE propune eliminarea tarifelor pentru importurile din alte regiuni, cum ar fi Africa de Nord, Asia Centrală, SUA și Nigeria. Estimările comercianților indică o creștere imediată cu 15-25 de euro pe tonă, ceea ce va afecta semnificativ costurile agricole.
