Un raport al Curții de Conturi subliniază necesitatea unei reorganizări a administrației locale pentru o gestionare mai eficientă a resurselor și serviciilor publice. Documentul scoate în evidență că structurile administrative actuale nu răspund optim nevoilor comunităților, având în vedere limitările legislative.
În special, dependența de bugetul de stat și capacitatea redusă de a genera venituri proprii reprezintă constrângeri semnificative pentru multe comune și orașe mici. Aceasta generează inegalități mari între unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) similare, evidențiind necesitatea unei reforme legislative urgente.
Studiul include date despre comune cu populație extrem de mică, cum ar fi Bătrâna din județul Hunedoara, care are doar 113 locuitori. De asemenea, în județul Iași, unele comune au o populație sub cea a celui mai mic oraș din țară, Băile Tușnad, ceea ce complică și mai mult situația financiară. De exemplu, Cucuteni, Drăgușeni și Roșcani au populații de 1.103, 1.217 și 1.273 locuitori, respectiv.
Un alt aspect important este ponderea populației active, care este semnificativ mai mică în comunele mici (35% comparativ cu peste 50% în cele mari), ceea ce contribuie la o rată a șomajului mai ridicată.
Raportul mai arată că, în ciuda posibilelor unificări administrative, aceste demersuri nu au fost susținute de Guvern. În județul Iași, primarii din comunele dense nu doresc să își schimbe statutul, invocând taxe mai mari și oportunități reduse de accesare a fondurilor europene.
În 2023, 84% dintre comune au depins de bugetul de stat pentru mai mult de 50% din finanțare, cu cele mai vulnerabile fiind cele cu sub 5.000 de locuitori. În județul Iași, majoritatea primăriilor au avut un grad de autofinanțare sub 40%, cu Miroslava având cel mai ridicat, de 37,66%.
Cheltuielile de personal reprezintă o parte semnificativă din bugetele comunei, depășind 50% în 87 dintre acestea. Cu toate că bugetele pentru comune sunt limitate, presiunea financiară pe cheltuielile legate de asistența persoanelor cu handicap a crescut.
Accesul la servicii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, rămâne limitat în multe comunități, subliniind astfel necesitatea unor politici publice care să abordeze inegalitățile și să asigure accesul echitabil la servicii pentru toți cetățenii.
