Două incidente de mușcătură de șarpe în județul Iași, desfășurate la doar câteva ore distanță, au generat îngrijorare în rândul comunității locale. Această situație este cu atât mai surprinzătoare având în vedere că, în mod obișnuit, se înregistrează cel mult unu sau două cazuri pe an. Apariția a două astfel de incidente într-un interval atât de scurt a stârnit întrebări cu privire la o posibilă creștere a numărului de șerpi sau o activitate mai intensă a acestora în această perioadă. Specialiștii subliniază însă că nu este vorba despre o explozie a numărului de șerpi, ci despre o revenire bruscă a activității viperei, favorizată de încălzirea rapidă a vremii după o perioadă prelungită de frig și ploi.
Șerpii evită, în mod natural, contactul cu oamenii
Specialiștii îi îndeamnă pe ieșeni să nu cadă în panică dacă întâlnesc șerpi în timpul drumețiilor, deoarece aceștia nu atacă intenționat. Potrivit cercetătorului ieșean Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, șerpii caută să evite contactul cu oamenii și nu există situații în care să se îndrepte spre o persoană cu scopul de a o ataca. Mușcăturile apar, în general, doar în situații defensive, cum ar fi atunci când animalul este călcat, surprins sau simte că viața îi este pusă în pericol. Chiar și în astfel de momente, de cele mai multe ori, șarpele rămâne nemișcat pentru a nu fi observat. Specialistul subliniază că situațiile în care o persoană este mușcată sunt aproape exclusiv legate de încercarea de a prinde șarpele sau de o interacțiune accidentală. În absența unor gesturi provocatoare, riscul unei mușcături este extrem de scăzut.
„Comportamentul viperei nu s-a schimbat, tiparele generale rămân aceleași. După perioada de împerechere, o parte dintre indivizi încep să se deplaseze către habitatele de hrănire. De obicei, zona de împerechere coincide cu cea în care hibernează iarna. Femelele gestante, dar și cele care nu s-au împerecheat, tind să rămână în acea zonă, în timp ce masculii pot migra câțiva kilometri către alte habitate mai potrivite pentru hrănire. Spre toamnă, toți se întorc în zonele de hibernare. Aceasta este dinamica naturală, iar până în prezent nu am observat modificări semnificative ale acestor tipare.
În cazul incidentului recent, este posibil ca persoana să fi pus mâna sau piciorul pe șarpe accidental. Această situație este explicabilă prin faptul că am avut o perioadă mai rece, cu multe ploi, în care viperele nu sunt foarte active. Odată cu încălzirea bruscă, ele au devenit din nou active, ceea ce poate părea un „vârf” de activitate.
Alexandru Strugariu recomandă ca, atunci când ieșim la plimbare chiar și în păduri din apropierea orașului, cum ar fi cea de la Bârnova-Dobrovăț, să purtăm pantaloni lungi și ghete mai înalte. Astfel, riscul de a fi mușcați de șarpe este aproape inexistent, chiar și în cazul în care călcăm pe unul.
„Dacă întâlnim un șarpe, îl putem observa liniștiți de la o distanță de aproximativ un metru, fără a ne apropia prea mult. În general, șarpele nu va rămâne pe loc, ci va pleca singur. Dacă nu se mișcă, putem încerca să batem din picioare în jurul lui pentru a-l speria sau, în cazul în care suntem echipați cu un băț, putem atinge ușor șarpele pentru a-l face să plece”, a adăugat biologul.
Ce trebuie să faci dacă ești mușcat de șarpe?
În cazul unei mușcături de șarpe, este esențial ca persoana afectată să păstreze calmul și să evite orice efort fizic, deoarece mișcarea poate accelera circulația sângelui și răspândirea veninului în organism. Membrul mușcat trebuie imobilizat, iar victima să fie așezată în poziție orizontală și să se hidrateze, dacă este posibil, fără a depune efort. Strugariu subliniază importanța solicitării imediate a asistenței medicale, fie prin apelarea serviciului de urgență, fie prin transport rapid la spital. El atrage atenția că metodele tradiționale, cum ar fi suptul veninului, tăierea plăgii sau utilizarea kiturilor de extracție, sunt complet inutile și nu trebuie folosite. De asemenea, riscul de deces în urma unei mușcături este foarte scăzut la adulții sănătoși, cele mai expuse fiind copiii, persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice.
Starea pacienților mușcați de șarpe
Prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic șef la UPU-SMURD, a declarat că primul caz raportat a fost în localitatea Popricani, unde un copil de 4 ani a fost mușcat de un șarpe veninos la mâna dreaptă. Acesta a fost transportat de urgență cu ambulanța și a fost adus în stare stabilă și conștientă la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului „Sfânta Maria”. Medicul anticipează o evoluție favorabilă.
Al doilea caz a fost raportat în localitatea Brăești, unde un bărbat de 50 de ani, cioban aflat pe câmp, a declarat că a fost mușcat la picior de un șarpe, posibil veninos. Din cauza agravării stării sale și a riscului de șoc anafilactic, a fost trimis un elicopter SMURD pentru transportul rapid al pacientului. Acesta a fost stabilizat, s-a inițiat tratamentul hemodinamic, iar bărbatul a ajuns conștient la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului „Sfântul Spiridon”.
„Au fost efectuate investigații și consulturi de specialitate în chirurgie plastică, chirurgie generală și toxicologie, iar, din fericire, evoluția a fost favorabilă, fără complicații renale sau generale. Nu a fost necesară administrarea serului antiviperin, iar pacientul a fost externat cu recomandări pentru un consult ulterior la boli infecțioase și urmărire la domiciliu”, a specificat medicul.
Ce specii de șerpi avem în Iași
Alexandru Strugariu explică că în județul Iași există mai multe specii de șerpi, majoritatea neveninoși și inofensivi. Printre acestea se numără și șarpele de casă, ușor de recunoscut după cele două pete galbene în formă de semilună de pe cap, care trăiește atât în zone rurale, cât și în orașe. De asemenea, alte specii neveninoase întâlnite în zonă sunt șarpele de apă, prezent mai ales în apropierea râului Prut, și șarpele lui Esculap, o specie rară din pădurile din nordul județului, care nu este periculos pentru oameni. Specialistul mai menționează că în județ există și două specii veninoase: vipera de stepă moldavă, care are un venin slab și nu a cauzat decese, și vipera lui Nikolsky, considerată cea mai periculoasă, întâlnită în pădurile din nordul și marginea orașului Iași.
