O întrebare fundamentală se ridică în jurul noului amendament Fritz: poate o lege recent adoptată să afecteze un primar pentru o acțiune din trecut, care nu era sancționată la momentul respectiv? Această temă a fost discutată de experți în drept, având în vedere situația lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
Curtea Constituțională a României a decis, pe 17 august, să respingă obiecția de neconstituționalitate referitoare la o prevedere din legislația privind integritatea, care ar putea conduce la încetarea mandatelor în cazul unor incompatibilități sau conflicte de interese. Decizia este esențială, deoarece ar putea permite aplicarea legii și în cazul unor situații anterioare, în care termenul de trei ani nu s-a împlinit.
Potrivit noii norme, persoanele pentru care incompatibilitatea a fost constatată definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii vor pierde funcția după 30 de zile de la adoptarea acesteia. Disputa juridică esențială se concentrează asupra if or o lege trebuie să reglementeze doar efectele viitoare ale unei situații juridice sau poate introduce o consecință juridică nouă pentru un fapt deja consumat.
Profesorii Valerius Ciucă și Marius Nicolae Bălan, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, au opinii diferite. Ciucă susține că soluția CCR ridică probleme de retroactivitate, în timp ce Bălan consideră că, dintr-o perspectivă tehnică, decizia Curții poate fi justificată ca o dispoziție tranzitorie.
Ciucă subliniază că o incompatibilitate existentă nu este aceeași cu un conflict de interese consumat. El argumentează că o nouă lege nu poate transforma un fapt trecut, deja sancționat, într-o infracțiune mai gravă. Aceasta ar putea duce, în opinia lui, la situații absurde, comparabile cu retroactivitatea unei legi care anulează căsătorii valabile anterior.
Bălan, în schimb, susține că legea poate impune consecințe asupra mandatelor, atâta vreme cât incompatibilitatea a fost deja constatată, dar nu a fost aplicată sancțiunea corespunzătoare. El menționează că legea ar putea fi criticabilă dacă s-a demonstrat că a fost creată cu scopul de a viza o anumită persoană.
Discuțiile despre utilizarea legii în scopuri politice, denumite „lawfare”, sunt, de asemenea, o parte importantă a acestui dezbatere, evidențiind cum instrumentele juridice pot fi folosite pentru a submina adversarii politici.
