Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) se confruntă cu o situație delicată, după ce Comisia de Etică nu a reușit să finalizeze cercetările în cazul lectorului Alexandru Toader, la aproape un an de la primele acuzații aduse împotriva sa. Deși Consiliul Facultății de Drept a recomandat autosuspendarea acestuia, el a continuat să predea până la arestarea sa preventivă din octombrie 2026.
În urma arestării, facultatea a decis să suspende activitatea didactică a lui Toader, în timp ce întrebările privind eficiența reacției instituției au început să apară în spațiul public. Rectorul UAIC, Liviu-George Maha, a declarat că universitatea a colaborat cu autoritățile în timpul investigației, care s-a desfășurat în paralel cu cercetarea penală.
Comisia de Etică a audiat diverse persoane și a analizat documente, dar nu a emis până acum o concluzie. Cosmin Dariescu, un membru al comisiei, a subliniat că respectarea procedurilor este esențială, chiar dacă durata cercetării este percepută ca fiind lungă de către public.
Primele acuzații împotriva lui Toader au fost publicate pe 24 noiembrie 2025, iar de atunci, cazul a fost investigat simultan de Comisia de Etică și de organele de cercetare penală. Consiliul Facultății de Drept a acționat prompt, recomandând autosuspendarea, dar aceasta nu a fost o măsură obligatorie.
Decanul Horia Țiț a menționat că nu existau suficiente temeiuri legale pentru a suspenda activitatea lui Toader în acel moment. Între timp, președintele Comisiei de Etică, Daniel Atasiei, a explicat că instituția nu are aceleași instrumente de investigare ca autoritățile penale, respingând ideea că întârzierea ar fi fost rezultatul unei tergiversări intenționate.
În urma unei ședințe extraordinare pe 26 octombrie 2026, s-a decis suspendarea de drept a contractului de muncă al lui Alexandru Toader. Măsuri similare au fost adoptate și pentru alți profesori implicați, cum ar fi Tudorel Toader și Olga-Andreea Urda, care nu vor mai preda la anii superiori.
Rectorul a confirmat că măsurile au fost votate în unanimitate, iar universitatea a colaborat cu autoritățile, furnizând documentele necesare. În acest context, se discută despre posibile revizuiri ale mecanismelor interne de prevenire a hărțuirii, în cazul în care se identifică lacune în reglementările actuale.
În contrast cu situația de la UAIC, Valerius M. Ciucă, fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene, a explicat cum funcționează comitetele de etică în instituțiile europene, subliniind principiile de confidențialitate și evaluare riguroasă a cazurilor. De asemenea, în unele universități din Marea Britanie, reglementările permit adoptarea de măsuri provizorii în timpul investigațiilor, ceea ce ar putea să fie un model de urmat pentru UAIC.
