Decizia de a îndepărta bustul lui Octavian Goga din Copou, în martie, a generat o amplă dezbatere publică. Susținătorii săi, inclusiv Ion Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, subliniază contribuțiile sale ca poet și patriot, cerând să fie judecat în contextul vremurilor sale. În contrast, criticii evidențiază trecutul său politic, inclusiv implicarea în legislația antisemită.
Un argument controversat este cel legat de înmormântarea sa, unde se susține că ar fi purtat o svastică de aur. Aceasta a fost contestată de susținătorii lui Goga, care au prezentat fotografii în apărarea sa. Totuși, numeroase reportaje de presă din acea perioadă confirmă apropierea sa de regimul fascist.
Octavian Goga a decedat pe 5 mai 1938, iar detalii despre funeraliile sale au fost publicate pe larg. Ziarele au relatat că, pe lângă svastica, în sicriu a fost așezat un buchet de flori de la Adolf Hitler, ceea ce subliniază legăturile sale cu nazismul. De asemenea, coroanele de flori trimise de Hitler și Mussolini au fost menționate în reportaje, întărind ideea unei relații strânse cu aceste regimuri.
Decizia de a muta bustul a fost inițiată de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, care a invocat Legea Vexler, interzicând monumentele dedicate persoanelor asociate cu regimuri fasciste. Primăria Iași a confirmat mutarea bustului, subliniind că inițiativa a fost luată pentru a evita controversele legate de trecutul politic al lui Goga.
În ciuda controverselor, un grup din Iași a solicitat organizarea unei manifestații pentru a susține reinstalarea monumentului, dar Primăria a refuzat cererea, invocând legile în vigoare. Goga, cunoscut pentru deciziile sale politice discutabile din perioada în care a fost prim-ministru, rămâne o figură controversată în istoria României.
