Recent, un caz remarcabil din Iași a captat atenția publicului, implicând decizii contradictorii în justiție. Cristian Stănescu, un antreprenor din Grajduri, fusese inițial condamnat de Tribunal la 9 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, o sentință care a fost ulterior anulată de Curtea de Apel.
Judecătorii au concluzionat că acuzațiile împotriva lui Stănescu s-au bazat pe dovezi insuficiente, considerându-l mai degrabă o victimă a unui sistem complex de evaziune fiscală. În realitate, Stănescu a fost acuzat că a declarat achiziții fictive în valoare totală de 19,2 milioane lei, dar instanța a stabilit că nu a existat o activitate comercială reală în spatele acestor tranzacții.
Pe parcursul procesului, s-a observat că majoritatea firmelor de la care Stănescu ar fi achiziționat bunuri erau fictive, iar administratorii acestora nu puteau oferi dovezi ale activității comerciale. De asemenea, instanța a subliniat că nu s-a demonstrat că Stănescu a vândut efectiv bunuri, ceea ce ar fi fost esențial pentru a considera că a generat un prejudiciu real.
În ciuda condamnării inițiale, Curtea de Apel a decis că Stănescu nu poate fi tras la răspundere pentru evaziune fiscală, deoarece activitatea firmei sale era pur fictivă. Decizia a fost finală și a evidențiat complexitatea cazurilor de evaziune fiscală, subliniind necesitatea unei cercetări amănunțite și a probelor clare care să susțină acuzațiile.
