Doar 17% din cheltuielile de anul trecut ale administrației municipale din Iași au fost direcționate către proiecte de dezvoltare.
Cu o populație de 390.000 de locuitori, municipiul Iași nu a reușit să genereze venituri corespunzătoare în 2023. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, Primăria Cluj-Napoca a stabilit un record în 2024, atingând 3,34 miliarde de lei, cu un avans de 50% față de cel mai dinamic sector al Bucureștiului (Sectorul 3), de aproape 2,3 ori mai mult decât Iașul. Veniturile totale ale Primăriei Iași au fost de 1,45 miliarde de lei, plasându-se astfel în urma Clujului, Timișoarei, Constanței, și Sectoarelor 2, 3, 4 și 6, dar înaintea Sectorului 1 și a primăriilor Oradea și Brașov.
Cluj-Napoca a beneficiat de un sprijin considerabil din partea Bucureștiului, subvențiile provenind de la bugetul de stat fiind de 1,47 miliarde de lei, mai mult decât totalul veniturilor Iașului. Comparativ, Iașul a primit doar 102 milioane de lei, o sumă inferioară celor alocate Constanței (190 milioane), Timișoarei (178 milioane), Oradiei (153 milioane), Aradului (151 milioane) și Sucevei (138 milioane).
Fără subvenții, orașul condus de Emil Boc ar fi avut venituri proprii de 1,37 miliarde de lei, plasându-se pe locul secund, în urma Sectorului 3 al primarului Robert Negoiță (1,53 miliarde). Primăria Iași se află pe ultima poziție în rândul primăriilor cu venituri proprii de peste un miliard, după Sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6, dar și după Primăriile Cluj-Napoca și Timișoara.
Creșterea „imunității” Primăriei Iași la investiții
În 2023, Primăria Iași a avut o ușoară îmbunătățire comparativ cu alte primării din reședințele de județ și București, având o pondere a cheltuielilor pentru investiții ce a depășit 27,2%. Totuși, în 2024, aceasta a fost cea mai scăzută din ultimii șase ani, limitându-se la 17%. În 2022, acest procent a fost de 17,28%, în scădere față de 23% în 2021, care, la rândul său, a fost semnificativ mai mic decât în 2020, când a atins 29,2%. În 2019, ponderea investițiilor era de 20,8%.
În clasamentul pe 2024, Primăria Iași este precedată de doar patru primării: Baia Mare, Sector 5, Ploiești și Sector 1.
Doar două primării au cheltuit mai mult de jumătate din buget pe dezvoltare
Pe de altă parte, Cluj-Napoca se află la capătul opus, având o pondere a investițiilor de 62,48%, dintre care 1,45 miliarde de lei provin din PNRR. Aceasta se referă la componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență, pe care primăriile au început să o utilizeze, spre deosebire de consiliile județene, care ezită.
În Top 10 se mai regăsesc administrațiile municipiilor Reșița (51,67% ponderea investițiilor), Oradea (38,94%) și Piatra Neamț (34,87%). Restul fondurilor au fost alocate pentru cheltuieli de funcționare, inclusiv plata personalului, întreținere, utilități și ajutoare.
Iașul a alocat anul trecut 198 milioane de lei pentru personalul propriu, ceea ce reprezintă 14% din bugetul de cheltuieli – un procent relativ mic, dar totuși mai mare decât la Cluj-Napoca (7,62%), Oradea (8,32%) și Constanța (11,15%). În 2023, cu un buget record de cheltuieli de 1,62 miliarde de lei, această pondere a scăzut la 10,69%.
